Singurul consens medical după cazul Huidu: Pacientul, unic responsabil de controlul periodic

Cazul Huidu scoate la iveală probleme legate de incompatibilitatea dintre dreptul de a conduce şi suferinţe post-traumatice, privită diferit de medici pe fondul unor lacune legislative sau al necunoaşterii legii, unicul consens fiind legat de controlul periodic, de care e responsabil tot pacientul.

Dacă Huidu avea voie să conducă după accidentul suferit la schi era strict responsabilitatea medicului său curant şi al lui personal.

În acest sens, Ministerul Sănătăţii care a elaborat în august 2011 normele minime privind aptitudinile fizice şi mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul, potrivit reglementărilor europene, a stabilit clar că "permisele de conducere nu sunt eliberate sau reînnoite candidaţilor ori conducătorilor auto care prezintă afecţiuni neurologice grave, în afara cazurilor în care solicitarea se bazează pe un aviz medical autorizat".

În consecinţă, tulburările neurologice asociate afecţiunilor sau intervenţiilor chirurgicale care afecteazã sistemul nervos central ori periferic, care conduc la deficienţe senzoriale sau motorii şi afectează echilibrul şi coordonarea, trebuie să fie luate în considerare în legătură cu efectele lor funcţionale şi riscurile evolutive. În astfel de cazuri, eliberarea sau reînnoirea permisului de conducere este condiţionată de evaluarea periodică, în cazul riscului de agravare.

Tot ordinul MS precizează că permisele de conducere nu sunt eliberate sau reînnoite în cazurile candidaţilor ori conducătorilor auto care prezintă tulburări mintale grave, congenitale sau dobândite ca urmare a unor afecţiuni, traume ori intervenţii neurochirurgicale.

"În Ordonanţa 195/2002 se specifică foarte clar că (evaluarea - n.r.) este o responsabilitate a medicul de familie şi a echipei de specialişti care realizează evaluarea fiecărui pacient", a explicat directorul general asistenţă medicală din Ministerul Sănătăţii, medicul Călin Alexandru.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al MS, Oana Grigore, a menţionat că legislaţia elaborată de Ministerul Sănătăţii reprezintă de fapt transpunerea directivei europene în domeniu, astfel că nu se poate vorbi despre modificarea legislaţiei din cauza accidentului în care a fost implicat prezentatorul TV.

"Legislaţia României este realizată potrivit directivei CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind permisele de conducere. Nu putem modifica legea pentru că aşa cere un anumit medic", a spus Oana Grigore.

De cu totul altă părere este medicul Monica Pop, managerul Spitalului de Oftalmologie din Capitală şi membru al comisiei de diciplină a Colegiului Medicilor Bucureşti.

"Este nevoie de schimbarea legislaţiei. Înainte reglementările erau foarte stricte. Erau controale medicale periodice, iar fişa medicală trebuie prezentată la înscrierea la şcoala de şoferi şi nu înainte de examen. Dacă ceri preschimbarea permisului înainte de expirare, atunci nici măcar nu mai ai nevoie de fişă medicală. Astfel, şoferii pot conduce fără niciun examen medical şi 15 ani. Oricând pot apărea probleme de sănătate. Este nevoie de un control medical periodic serios", a adăugat managerul Spitalului de Oftalmologie.

Aceasta a semnalat însă un alt aspect foarte grav, cum ar fi cel care face referire la medicii care, fără nicio consultaţie, dau aviz "apt pentru conducere" unor persoane cu suferinţe severe, chiar şi oftalmologice.

"Sunt colegii mei, dar acei medici care dau «apt pentru conducere auto» unor persoane cu suferinţe grave sunt cazuri penale. Pacienţii nu sunt obligaţi să-mi arate permisul, dar medicul care i-a dat «apt» unei persoane cu anumite suferinţe incompatibile cu conducerea unui autoturism poartă toată responsabilitatea. Cele mai multe accidente rutiere sunt cauzate pe persoane care sunt inapte să conducă un autoturism. Sunt şi şoferi profeşionisti care sunt inapţi. Toţi cei inapţi vor face accidente'', a mai spus medicul.

Monica Pop susţine că primul motiv de accidente în România este "această stare de sănătate schimbată".

"Este aproape imposibil ca după un traumatism cerebral să nu apară modificări oftalmologice. Multe persoane care au fost de-a lungul timpului în funcţii înalte şi-au impus punctul de vedere pentru a schimba legislaţia astfel încât să poată conduce, chiar dacă erau inapţi'', a susţinut Monica Pop.

Astfel, potrivit medicului, orice persoană care a suferit un traumatism cranio-cerebral poate avea şi o problemă oftalmologică.

"După un traumatism cranian pot apărea suferinţe oftalmologice temporare, care se remit odată cu vindecarea. Trumatismul se soldează cu o neuropatie postraumatică şi orice boală a sistemului nervos poate duce la discromatopsie tranzitorie (lipsa de percepţie a culorilor) dobândită. Sunt persoane cu discromat la roşu. Adică nu percep culoarea, dar uneori nici forma. Adică un şofer are în faţă o maşină roşie, nu percepe culoarea maşinii, dar nici forma autovehiculului şi atunci pot apărea coliziuni grave. Mai sunt suferinţe în care bolnavii nu pot aprecia distanţa. Pot spune că 8 la sută dintre bărbaţi au discromatopsie. Medicii se lasă impresionaţi de rugăminţile pacienţilor, mai ales că pentru unii permisul de conducere este singura sursă de venit", a explicat managerul Spitalului de Oftalmologie.

Indiferent de opiniile pro şi contra privind conducerea autoturismelor de către persoanele care au suferit un traumatism cranio-cerebral sever, există consens în ceea ce priveşte controlul medical periodic, post traumatic, dar şi respectarea de către pacienţi a tuturor recomandărilor.

"La externare pacienţii primesc un bilet de externare. El cuprinde toate recomandările medicului, respectiv tratament, regim alimentar, de activitate, legate de consumul de alcool, tutun şi chiar poate trece interdicţia de a conduce autovehicule. Interdicţia de a conduce este o recomandare ca oricare alta. Pacientul poate ţine cont de ea sau nu. Nimeni nu poate să îl controleze pe pacient dacă îşi ia medicaţia prescrisă, dacă bea alcool sau conduce maşina. Sunt doar recomandări", a explicat medicul neurolog Sanda Maria Nica, de la clinica de profil a Spitalului Colentina din Capitală.

Medicul a precizat că evaluarea permanentă a unui pacient care a avut un traumatism cranio-cerebral sever trebuie făcută de acelaşi medic sau de echipa care s-a ocupat de la început de el.

"Pentru candidaţii şi conducătorii auto din această grupă, unitatea de asistenţă medicală autorizată trebuie să ia în considerare riscurile şi pericolele suplimentare implicate de conducerea autovehiculelor în cazul respectivelor persoane", arată legislaţia în vigoare.

Alfel spus, există regulamente medicale privind indicaţiile după externare, consens european privind bolile incompatibile cu conducerea autovehiculelor, dar şi responsabilitate individuală.