Peste jumătate dintre tinerii europeni sunt dispuşi să muncească în altă ţară

Peste jumătate dintre tinerii europeni sunt dispuşi să muncească în altă ţară europeană decât cea natală, însă doar 14 la sută au beneficiat de studii sau cursuri de formare profesională în străinătate, banii fiind principalul obstacol în calea emigrării, potrivit unui Eurobarometru publicat vineri.

Eurobarometrul Flash "Tinerii în mişcare" a fost realizat în perioada 26 ianuarie - 4 februarie, pe un eşantion de 57.000 de tineri europeni.

Potrivit studiului, peste jumătate dintre tinerii din Europa (53 la sută) au declarat că sunt dispuşi - sau că le-ar plăcea - să lucreze într-o altă ţară europeană. Dintre aceştia, majoritatea şi-a exprimat dorinţa de a lucra în străinătate pe timp limitat (28 la sută). Bărbaţii sunt mai dispuşi decât femeile să lucreze în străinătate (56 la sută), acelaşi lucru fiind valabil pentru grupa de vârstă 15-19 ani (63 la sută), faţă de cea de 30-35 de ani.

Persoanele cu nivel superior de calificare au arătat şi un nivel mai ridicat de disponibilitate de a trăi în străinătate decât cele cu calificări de nivel secundar (55 la sută faţă de 33 la sută).

În prezent, mobilitatea forţei de muncă pe piaţa europeană este de numai trei la sută, potrivit eurobarometrului.

Marea majoritate a tinerilor europeni nu a petrecut nici un timp în străinătate în scop educaţional

Totodată, persoanele care au beneficiat de studii în străinătate sunt mult mai dispuse să lucreze în afara ţării lor după încheierea studiilor. Astfel, 14 la sută dintre tinerii intervievaţi au spus că fuseseră sau erau în străinătate la momentul sondajului pentru învăţământ sau formare profesională. Proporţia varia de la trei la sută în Turcia, până la 39 la sută în Cipru şi 41 la sută în Luxemburg.

Dintre cei 14 la sută care petrecuseră o perioadă în străinătate, 43 la sută au făcut-o pentru învăţământ superior şi 26 la sută pentru un stagiu într-o întreprindere, ca parte a procesului de învăţământ superior. De asemenea, 21 la sută au spus că au participat la un stagiu de formare sau ucenicie ca parte a programului lor de educaţie şi formare profesională.

Tinerii care au studiat în străinătate au declarat, cel mai frecvent, că au beneficiat de o şedere în străinătate, iar probabilitatea ca locuitorii oraşelor mari să fi beneficiat de o şedere în străinătate în scop educaţional a fost dublă faţă de cei care locuiesc în oraşe şi în zone rurale.

Totuşi, marea majoritate a tinerilor europeni nu a petrecut nici un timp în străinătate în scop educaţional. Întrebaţi de ce nu au făcut acest lucru, 33 la sută au dat ca principal motiv lipsa banilor şi cheltuielile pe care le implică şederea în străinătate. De asemenea, un sfert au spus că "angajamentele familiale" i-au împiedicat să plece, cele mai multe persoane care au dat acest răspuns fiind femei (31 la sută).

43 la sută dintre tinerii europeni vor să-şi deschidă propria afacere

Atunci când au fost întrebaţi cum şi-au finanţat cea mai lungă şedere în străinătate, aproape două treimi (65 la sută) dintre respondenţi au spus că au utilizat fonduri private sau economii. Programe UE, precum Erasmus, au finanţat 15 la sută din învăţământul şi formarea profesională în străinătate, iar 19 la sută dintre cei care menţionează acest tip de finanţare au frecventat învăţământul superior.

Scopul celor mai mulţi tineri europeni (43 la sută) este să-şi deschidă propria afacere, în vreme ce 42 la sută nu s-au arătat interesaţi de acest aspect. Tinerii cu vârste între 15 şi 19 ani au fost cei mai dornici să-şi deschidă o afacere. Dintre respondenţi, şase la sută au spus că şi-au deschis deja o afacere.

Totodată, aproximativ un sfert dintre tineri (24 la sută) au declarat că s-au implicat într-o activitate voluntară organizată în cele 12 luni premergătoare sondajului.

Opt din zece tineri (79 la sută) au declarat că au votat în cadrul unor alegeri politice în ultimii trei ani, la nivel local, regional, naţional sau european.