MS: Din 1 aprilie CNAS nu mai plăteşte bani celor 67 de spitale reprofilate în cămine de bătrâni

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu mai plăteşte din 1 aprilie servicii medicale celor 67 de spitale reprofilate în cămine de bătrâni, funcţionarea lor în noua structură fiind asigurată de către Ministerul Muncii, chiar dacă un timp nu vor fi internaţi vârstnici, potrivit unui proiect al MS.

Ministerul Sănătăţii a supus dezbaterii publice un proiect de hotărâre de guvern pentru aprobarea raportului analizei unităţilor sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate, precum şi a listei acestor unităţi sanitare .

Cele 67 de unităţi sanitare sunt Spitalul Orăşenesc Ocna Mureş, Spitalul de Boli Cronice Zlatna, Centrul de Sănătate Baia de Arieş, Spitalul Comunal Gurahont, Centrul de Sănătate Chişineu Criş, Spital Orăşenesc Santana, Spitalul "Dr.Teja Papahagi" Domneşti, Spitalul "Dr.Ion Crăciun" Călineşti, Spital de Boli Cronice Mozăceni, Spital de Boli Cronice Rucăr, Spitalul Orăşenesc"Ioan Lascar" Comăneşti, Spital Orăşenesc Stei, Centrul de Sănătate Bratca, Centrul de Sănătate Teaca, Sanatoriul de Pneumoftiziologie Guranda, Spitalul Orăşenesc Darabani, Spitalul Comunal Truşeşti, Spitalul Municipal Săcele, Spitalul de Boli Cronice Victoria , Spitalul Municipal Codlea, Spitalul Comunal Vintilă Vodă, Centrul de Sănătate Pârscov, Spitalul de Boli Cronice Păârlagele, Spitalul Clinic "Caritas Acad.N.Cajal"din Capitală, Spitalul Boli Cronice Bocşa, Spitalul Comunal Bozovici. Spitalul Oraşenesc Anina, Spitalul Orăşenesc Budeşti, Centrul de Sănătate Mociu, Centrul de Sănătate Băneasa, Spitalul Orăşenesc Titu, Spital de Boli Cronice Iveşti, Centrul de Sănătate Ghimpaţi, Spitalul Orăşenesc Bumbeşti Jiu, Spitalul de Boli Cronice Petrila, Centrul de Sănătate Călan, Spitalul Orăşenesc Ţăndărei, Spitalul Orăşenesc Târgu Frumos, Spitalul Orăşenesc "Dr.M.Burghele" Buftea, Spitalul Comunal Periş, Spitalul de Boli Cronice Baia Sprie, Centrul de Sănătate Şomcuţa Mare, Spitalul Orăşenesc Strehaia, Spitalul Orăşenesc Vânju Mare, Spitalul Orăşenesc Sarmăsu, Spitalul Orăşenesc Bicaz, Spitalul Orăşenesc Roznov, Centrul de Sănătate Drăgăneşti-Olt, Centrul de Sănătate Bălţeşti, Preventoriul TBC Poiana Ţapului, Centrul de Sănătate Plopeni, Centrul de Sănătate Urlaţi, Spital de Boli Cronice Cehu Silvaniei, Spitalul Orăşenesc Cisnădie, Spitalul de Boli Cronice Solca, Centrul de Sănătate "Regele Carol I" Depăraţi, Centrul de Sănătate Cervenia, Centrul de Sănătate Furculeşti, Centrul de Sănătate Buziaş, Centrul de Sănătate Ciacova, Spitalul Orăşenesc Babadag, Centrul de Sănătate Sulina, Spitalul Orăşenesc Negreşti, Spitalul de Boli de Cronice"Dr.I.T.Nicolaescu" Tutova, Spitalul Orăşenesc Bălceşti, Spitalul Orăşenesc Mărăşeşti şi Spitalul Orăşenesc Odobeşti.

Şapte dintre cele 67 de unităţi propuse spre reprofilare au făcut, până în 31 martie, cerere la Ministerul Muncii pentru a deveni cămine de bătrâni. Acestea sunt Spitalul comunal Vintilă Vodă, Spitalul de boli cronice Bocşa, Spitalul Orăşenesc Roznov, Spitalul de Boli Cronice Cehu Silvaniei, Centrul de Sănătate Cervenia, Centrul de Sănătate Furculeşti şi Spitalul de Cronici "Dr. I. T. Nicolaescu Tutova".

În cazul lor, Ministerul Sănătăţii va cere Executivului mai întâi desfiinţarea şi, ulterior, transformarea în cămine de bătrâni, potrivit unui act normativ al MS.

În anexa 1 a proiectului, specialiştii MS arată că sistemul de sănătate românesc continuă să se bazeze pe asistenţa spitalicească ca principală metodă de intervenţie, România înregistrând în continuare una dintre cele mai mari rate de spitalizare din UE: 215,13 internări la 1.000 de locuitori, în anul 2007.

Sectorul spitalicesc din România consumă în mod constant aproximativ 50% din bugetul FNUASS (49,8% în 2007, 48,1% în 2008, 51,2% în 2009 – din datele Ministerului Sănătăţii), la care se adaugă fondurile de la Ministerul Sănătăţii pentru investiţii în infrastructură, dotări cu echipamente medicale, programe naţionale de sănătate, precum şi fonduri alocate de către autorităţile publice locale. Din datele recente centralizate de Ministerul Sănătăţii, ponderea cheltuielilor provenite de la bugetele locale au reprezentat doar 1,2% din totalul cheltuielilor pentru sănătate (236,3 mil. lei din 19.702 mil. lei total cheltuieli pentru sănătate), potrivit proiectului de act normativ.