Şpaga de la Siret nu era „accidentală”, ci un „proces coordonat”

Luarea de mită de la PTF Siret nu este sporadică, accidentală, ci este un proces coordonat, organizat ierarhic în care fiecare îşi are rolul stabilit, îşi cunoaşte şi îşi asumă riscul şi totodată îşi primeşte recompensa în măsura contribuţiei la comiterea faptei, notează Curtea de Apel Bucureşti.

Potrivit Mediafax, în şedinţa de vineri, când s-a solicitat arestarea acestora, procurorul a susţinut că inculpaţii au comis, în concurs, infracţiuni grave, prima, o infracţiune de crimă organizată, fiind o pluralitate constituită cu un număr mare de autori, iar cealaltă, o infracţiune continuată, de corupţie cu un număr foarte mare de acte materiale. Altfel spus, există nu numai infracţiuni grave, ci şi cauze de agravare.

În acest context, lipsa unei reacţii prompte, viguroase a instituţiilor statului faţă de astfel de fapte grave - care nu sunt incidente izolate, minore, ci fapte care subminează interesele publice - generează un sentiment de insecuritate, de extinsă nemulţumire socială şi poate fi percepută de cetăţeni ca un act de complicitate, de sfidare, ca o tolerare a unor astfel de comportamente, a reţelelor de crimă organizată, a folosirii autorităţilor publice pentru îmbogăţiri spectaculoase, frauduloase, peste noapte, a susţinut procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, potrivit motivării instanţei.

Activitatea la PTF Siret, o sursă constantă de venituri ilicite

În opinia acuzării, pericolul social concret rezidă în principal din natura faptelor, frecvenţa şi caracterul lor repetitiv, din calitatea de poliţişti de frontieră, din colaborarea dintre şefi şi subalternii lor în săvârşirea infracţiunilor de corupţie.

„Inculpaţii sunt învestiţi cu exerciţiul autorităţii publice, ceea ce face ca activitatea lor infracţională să fie de o mare gravitate şi de un ridicat pericol social, prin potenţialul de discreditare şi prin neîncrederea cetăţenilor în această instituţie a statului. Pericolul social concret mai rezultă şi din faptul că inculpaţii şi-au traficat atribuţiile de serviciu, făcând din exercitarea lor o sursă constantă de venituri ilicite, iar lăsarea lor în libertate şi, implicit, în funcţiile pe care le deţin ar aduce o gravă atingere desfăşurării activităţii PTF Siret”, a mai spus procurorul.

În opinia acestuia, relevant este şi faptul că, din întreaga activitate infracţională a inculpaţilor, rezultă că aceştia, în deplină cunoştinţă de cauză, s-au asociat în vederea desfăşurării de activităţi ilicite, respectiv traficarea funcţiei în scopul dobândirii de bani şi bunuri necuvenite.

Ilegalităţile vizează perioada septembrie 2010 – ianuarie 2011

În decizia de arestare a celor primului lot de 15 poliţişti de frontieră, judecătorul Curţii de Apel Bucureşti arată că inculpaţii, în calitate de lucrători de poliţie în cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Siret, judeţul Suceava, în baza unei înţelegeri prealabile, în mod repetat şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au pretins, primit sau acceptat, direct sau indirect, sume de bani şi bunuri de la persoanele care au tranzitat frontiera în perioada septembrie 2010 - ianuarie 2011, în scopul de a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu privind controlul de frontieră şi a le permite introducerea în România a unor bunuri (în general ţigări din Ucraina) peste limita legală admisă, faptă încadrată în disp. art. 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. 2 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, precum şi faptul că au constituit un grup structurat pe turele de serviciu şi au acţionat în mod coordonat în scopul comiterii unor infracţiuni mai grave (cum este cea de luare de mită) pentru a obţine beneficii materiale şi financiare, faptă încadrată în disp. art. 7 din Legea 39/2003.

„Analizând ansamblul actelor şi lucrărilor dosarului, Curtea apreciază că măsura arestării preventive funcţionează ca un mijloc de prevenire sau înlăturare a unor împrejurări sau situaţii de natură să pună în pericol eficienta desfăşurare a procesului penal. Ca instituţie a dreptului procesual penal arestarea preventivă este pusă la dispoziţia organelor judiciare penale şi constă în privarea de libertate a unei persoane, aceasta fiind determinată de condiţiile şi împrejurările în care se desfăşoară procesul penal. Scopul acestei măsuri îl constituie realizarea cadrului optim pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii procesuale, potrivit scopurilor procesului penal”, explică instanţa.

În speţă, spune sursa citată, pericolul social potenţial se apreciază şi în raport cu reacţia opiniei publice, rezonanţa faptelor de care sunt învinuiţi inculpaţii, comportamentul inculpaţilor, ţinându-se seama de funcţiile pe care aceştia le ocupau la momentul respectiv.

Primele recursuri, amânate pentru astăzi

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat pentru astăzi judecarea contestaţiilor primilor 15 arestaţi în cazul de corupţie de la PTF Siret, după ce avocaţii unora dintre aceştia au cerut un nou termen pentru a avea timp să studiere materialul de urmărire penală şi încheierea prin care s-a dispus arestarea.

Poliţiştii de frontieră Elena Cosmicius, Mihai Doru Tocilă, Elena Cosic, Andrei Ciobanu, Sorin Sumaniuc, Iulian Radu, Matei Constantin Florin, Vasile Secrier, Constantin Doru Andrişan, Virgil Jităriuc, Adrian Holca, Daniel Grigoraş, Toader Ilieşi, Cristian Filipoaia şi Vasile Ovidiu Sasu au fost arestaţi, vineri, de către un judecător al Curţii de Apel Bucureşti.

Cei 15 au făcut recurs împotriva acestei decizii, iar contestaţiile lor trebuiau să fie judecate luni, la instanţa supremă.

Avocaţii lui Andrei Ciobanu şi al Elenei Cosmicius au cerut instanţei supreme un nou termen, arătând că nu au avut suficient timp la dispoziţie pentru a studia cele 22 de volume de urmărire penală ale procurorilor şi nici încheierea instanţei prin care s-a dispus arestarea clienţilor lor.

Procurorul DNA a fost de acord cu această cerere, cu condiţia ca procesul să se reia tot în cursul zilei de luni.

După scurte deliberări, instanţa a decis ca recursurile celor 15 să fie judecate azi dimineaţă, de la ora 10.00.

Şi ceilalţi 44 de inculpaţi în cazul de corupţie de la Vama Siret au contestat deciziile de arestare preventivă, dar dosarele care-i privesc nu ajunseseră la instanţa supremă până ieri după-amiază.