Arestarea vameşilor de la Siret, context şi scenariu similare celor de la Otopeni şi Ploieşti

Arestarea vameşilor de la Siret, în contextul evaluărilor României pentru Schengen, aminteşte de acţiuni similare, care au avut loc în 2006, la Otopeni şi Ploieşti, în perioadă premergătoare unui nou Raport al CE, dar care nici până acum nu s-au finalizat din punct de vedere juridic.

Demersul DNA de a reţine 59 de vameşi şi poliţişti de la Vama Siret ar putea fi considerat benefic, dacă n-ar exista semne de întrebare cu privire la durata destul de mare a anchetei într-un domeniu în care situaţia era evidentă şi cunoscută de multă vreme de autorităţi. Alte semne de întrebare se referă la momentul ales pentru această acţiune în forţă, respectiv în plină dispută privind admiterea României în Schengen, dar şi coincidenţa cu declaraţia preşedintelui Traian Băsescu în plenul APCE, care anunţa februarie ca o lună în care vor fi date noi semnale în lupta anticorupţie.

La toate acestea se adaugă şi doza de scepticism determinată de precedentele astfel de cazuri, de la Otopeni şi de la Ploieşti, care, după patru ani, nu par a avea o finalitate.

Vameşii trimişi în judecată în 2006, încă sunt judecaţi

În 5 decembrie 2006, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au trimis în judecată 18 persoane, printre care adjunctul şefului Biroului vamal Ploieşti şi alţi 15 vameşi, acuzaţi că au primit mită câte 9.000 de euro fiecare timp de doi ani şi opt luni, după ce toţi aceştia fuseseră ridicaţi în luna octombrie, duşi la audieri, apoi la instanţe pentru emiterea de mandate de arestare.

Încă sunt judecaţi pentru luare de mită Liviu Jianu - adjunct al şefului Biroului Vamal Ploieşti, Silvia Chiru, Nicolae Oprea, Emil Horobeţ, Carmen Dumitru, Danilea Barbu, Dumitru Branga, Viorel Duţu, Nicolae Şitoianu, Mircea Preda, Ion Roman, Cristian Firimiţă, Vasile Necula, Matilda Rădulescu - casier la Biroul Vamal Ploieşti, Traian Zărnescu, Nicolae Stan şi Justina Stănilă, iar Lucia Simionescu - declarant vamal la societatea de comisionariat vamal Unitehnica, pentru dare de mită

Potrivit procurorilor, în perioada 2004 - august 2006, cei 16 lucrători vamali de la Biroul Vamal Ploieşti au pretins şi primit, în repetate rânduri, bani şi bunuri de la declaranţi vamali în scopul de a le facilita (urgent) îndeplinirea formalităţilor vamale.

Lucia Simionescu, angajată a societăţii de comisionariat vamal Unitehnica, a dat, în repetate rânduri, bani şi bunuri lucrătorilor vamali din cadrul Biroului Vamal Ploieşti, pentru a finaliza cât mai rapid documentele vamale întocmite clienţilor săi, agenţi economici, care efectuau operaţiuni de import-export şi pe care-i reprezenta în relaţia cu vama.

De asemenea, ancheta a relevat faptul că Justina Stănilă, în calitate de declarant vamal la societatea de comisionariat vamal Wim Bosman, a primit, în repetate rânduri, sume de bani de la agenţii economici, pe care-i reprezenta în relaţia cu Biroul Vamal Ploieşti, în scopul de a urgenta (întocmirea documentaţiei) formalităţile vamale pentru aceştia.

Mita se lua după un plan bine elaborat

Probatoriul administrat în dosar a relevat că activitatea infracţională a avut loc într-o lungă perioadă de timp, după un plan bine elaborat în ceea ce priveşte mecanismul de percepere a mitei, actul de serviciu fiind întârziat ca urmare a neremiterii banilor. S-a ajuns astfel ca inculpaţii să facă din exercitarea atribuţiilor de serviciu o sursă constantă de venituri ilicite, susţin anchetatorii.

Printre stratagemele des folosite de lucrătorii vamali se numărau refuzul de a da liber la vamă mărfurilor, prin invocarea unor motive, cum ar fi: traducerea incorectă a actelor, nefuncţionarea sistemului lor de operare etc. De îndată ce reprezentanţii societăţilor comerciale răspundeau cererii vameşilor de a le da bani, liberul la vamă era acordat, fără a mai solicita documentele pe care le invocaseră anterior.

Procurorii susţin că pentru îndeplinirea formalităţilor vamale, în cele mai multe cazuri, societăţile comerciale (în mod direct sau prin intermediul declaranţilor vamali) au fost obligate să dea mită, pentru ca aceste formalităţi să se desfăşoare mai rapid. Mita era dată fie sub formă de sume de bani, fie în bunuri, cum ar fi sticle de vin, pungi cu miere, pungi cu cafea, răcoritoare, bluze de damă, cămăşi bărbăteşti confecţionate de firme importante, produse cosmetice, încălţăminte.

Fiecare declarant vamal îşi avea clienţii săi (societăţi comerciale), care, atunci când lăsau documentele pentru întocmirea declaraţiei vamale, lăsau declarantului vamal şi diferite sume de bani, cuprinse între 300.000-800.000 de lei vechi sau bunuri, pentru a le da vameşilor care lucrau documentele respective. În situaţia în care declarantul vamal ori agentul economic nu dădea mită, lucrătorii vamali găseau diverse pretexte pentru a încetini circuitul declaraţiilor vamale.

De fapt, darea şi luarea de mită era un fapt atât de obişnuit, încât nici declaranţii vamali, nici vameşii nu se fereau unii de alţii (de exemplu, în biroul SC Unitehnica lucrau 11 angajaţi), nici măcar atunci când în birou se aflau persoane străine.

Faptul că lucrătorii Biroul Vamal Ploieşti şi declaranţii vamali din cadrul societăţilor de comisionariat vamal îşi desfăşurau activitatea în acelaşi imobil, şi specificul muncii, au favorizat dezvoltarea unor relaţii neprincipiale, bazate în special pe co-interesarea materială a lucrătorilor vamali în scopul urgentării formalităţilor vamale şi acordării liberului de vamă în timp foarte scurt.

Procurorii au propus instanţei confiscarea sumei de 320.000.000 de lei vechi (9.000 de euro) de la fiecare inculpat (lucrător vamal) în parte.

Dosarul se află încă în prima etapă a procesului, la Tribunalul Prahova, având termen de judecată 21 februarie 2011

Această sumă reprezintă obiectul luării de mită de către inculpaţi în perioada 2004 - august 2006 şi a fost calculată, prin aproximare, având în vedere declaraţiile denunţătorilor şi martorilor audiaţi în cauză, în modul următor: suma de bani cea mai mică pe care un lucrător vamal o primea într-o zi de lucru drept mită, respectiv 500.000 de lei vechi înmulţită cu zilele lucrătoare (din care s-a scăzut concediul de odihnă pe fiecare an), pe timp de doi ani şi opt luni (perioada 2004 - august 2006), rezultă suma de 320 de milioane de lei (9.000 de euro) de vameş.

Acest dosar se află încă în prima etapă a procesului, la Tribunalul Prahova, având termen de judecată 21 februarie 2011.

Pe de altă parte, în 11 decembrie 2007, Direcţia Naţională Anticorupţie a trimis în judecată 21 de vameşi de la Biroul Vamal Otopeni, sub acuzaţia că ar fi primit mită peste 80.000 de lei.

Cei 21 de vameşi sunt acuzaţi că în perioada decembrie 2005 - septembrie 2006 ar fi săvârşit, în total, 8.121 de fapte de corupţie - luare de mită şi primire de foloase necuvenite - pentru care ar fi primit, în total, suma de 81.470 de lei, a informat Biroul de presă al DNA.

Anchetatorii au stabilit că, în cadrul Biroului Vamal Otopeni, "darea şi luarea de mită nu numai că deveniseră obicei, dar au căpătat caracterul unor acţiuni fireşti, cotidiene".

Astfel, angajaţi ai unor firme de comisionari vamali au dat, în mod repetat, diferite sume de bani lucrătorilor vamali, existând situaţii în care aceştia le aminteau că "au uitat" să dea mită sau li se cerea rest la o sumă dinainte stabilită. În urma primirii banilor, controalele vamale erau efectuate mai rapid, ceea ce scutea firma de taxele suplimentare necesare pentru depozitarea mărfii în spaţii special amenajate. De asemenea, angajaţii vamali evitau să observe neregulile existente în actele care însoţeau marfa.

La Biroul Vamal Otopeni au desfăşurat activităţi 54 de firme de comisionariat vamal, însă cercetările au evidenţiat cu preponderenţă oferirea mitei şi a foloaselor necuvenite doar din partea angajaţilor a două societăţi comerciale, potrivit DNA.

În cursul anchetei penale a fost folosit un investigator sub acoperire, autorizat să acţioneze de către Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei şi care a desfăşurat activităţi de comisionariat vamal în cadrul Biroului Vamal Otopeni.

Anchetatorii au dispus poprirea sumelor de bani aflate în conturile bancare deschise pe numele a 17 angajaţi vamali.

Procesul celor 17 continuă la Tribunalul Buzău, nefiind luată încă o decizie, iar termenul de judecată este în 18 februarie.

Caz dup aceeaşi tipologie

Un caz după aceeaşi tipologie s-a dat publicităţii joi, când zeci de poliţişti de frontieră şi vameşi au fost ridicaţi de anchetatorii Direcţiei Generale Anticorupţie şi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, fiind apoi reţinuţi pentru luare şi dare de mită, constituire de grup organizat.

Fostul şef al Punctului de trecere al Frontiere Siret, Aurel Anea, a fost reţinut de procurorii anticorupţie, sub acuzaţiile luare de mită în formă continuată şi constituire de grup infracţional organizat, fiind implicat în contrabandă cu ţigări, informează Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA).

Potrivit DNA, pentru a trece frontiera cu 30 de cartuşe de ţigări, o persoană oferea lucrătorului vamal aproximativ 150 lei drept mită, iar poliţistului 50 de lei, sumele primite de poliţiştii care lucrau pe o tură variau între 7.000-8.000 lei până la 20.000-25.000 lei.

Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în perioada septembrie 2010 - ianuarie 2011, la Punctul de trecere a frontierei Siret a fost constituit un grup infracţional organizat format din lucrători de poliţie şi lucrători vamali având ca scop strângerea unor importante sume de bani, sub formă de mită, ca urmare a trecerii cu vederea, nedenunţării şi neconstatării a unor infracţiuni sau contravenţii comise la trecerea frontierei de stat a României, fiind vorba în special de tolerarea traficului de ţigări.

Concret, în perioada menţionată, cei 54 de inculpaţi, în calitate de lucrători de poliţie la PTF Siret, în baza unei înţelegeri prealabile, au pretins, primit ori acceptat, direct sau indirect, în mod repetat, importante sume de bani şi bunuri de la persoane care au tranzitat frontiera. Sumele de bani erau luate pentru ca lucrătorii de poliţie să le permită mituitorilor introducerea în România a unor bunuri, în general ţigări din Ucraina peste limita legală admisă.

În aceeaşi perioadă, comisarul de poliţie a pretins, primit ori acceptat sume de bani şi bunuri şi de la patru lucrători vamali, pentru a nu efectua controale asupra modului în care îşi îndeplinesc aceştia atribuţiile de serviciu. În mod constant, inculpatul a sprijinit grupul infracţional organizat în scopul comiterii infracţiunilor de luare de mită, pentru a obţine beneficii financiare şi materiale.

Potrivit anchetatorilor, pentru a trece frontiera cu 30 de cartuşe de ţigări, o persoană oferea lucrătorului vamal aproximativ 150 lei drept mită, iar poliţistului 50 de lei. Sumele primite de poliţiştii care lucrau pe o tură variau între 7.000-8.000 lei până la 20.000-25.000 lei, în condiţiile în care, într-o tură lucrau aproximativ 10-12 persoane.

Rămâne de văzut dacă acest caz va continua în forţă, aşa cum a şi început, sau dacă va eşua ca şi precedentele.

Lucia EFRIM, eveniment@mediafax.ro