Inundaţiile din lunile iunie-iulie 2010 au produs pagube de 700 de milioane de lei prin distrugerea de diguri, apărări de mal şi albii de râu, conform unei centralizări realizate de Administraţia Naţională "Apele Române" (ANAR).
Conform statisticilor ANAR, inundaţiile au afectat 187 de lucrări de apărare împotriva inundaţiilor aflate în administrarea instituţiei, în 29 de judeţe.
Au fost afectate 161,36 de kilometri de diguri, 160,39 de kilometri de apărări de mal şi 5.243 de kilometri de regularizări de albie, care necesită lucrări de recalibrare şi reprofilare.
Lista celor 187 de lucrări de refacere care necesită finanţare a fost transmisă deja de ANAR către Ministerul Mediului.
Judeţele în care se află elementele de infrastructură afectate de inundaţii sunt Maramureş, Sălaj, Satu-Mare, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Hunedoara, Harghita, Mureş, Alba, Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi, Covasna, Braşov, Olt, Sibiu, Argeş, Prahova, Ialomiţa, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Constanţa şi Tulcea.
"Pagubele produse de inundaţiile din perioada iunie-iulie 2010 la lucrările de apărare aflate în administrarea ANAR sunt de peste 700 de milioane de lei", se arată într-un comunicat de ieri al ANAR.
Cele mai multe lucrări de apărare afectate sau distruse de inundaţii sunt în bazinul hidrografic Siret, în număr de 48. Într-un clasament în acest sens întocmit de ANAR urmează bazinul râului Olt, cu 35, bazinul Someş-Tisa, cu 31, cel al Prutului, cu 27 şi cel al Mureşului, cu 19 lucrări hidrotehnice avariate sau distruse.
"Cele mai mari pagube produse la lucrările hidrotehnice aflate în administrarea ANAR sunt în bazinul hidrografic Siret (172,9 milioane de lei ), Prut (140,7 milioane de lei) şi Olt (131,38 milioane de lei)", se mai arată în statistica ANAR.
Pe judeţe, pagubele cele mai mari la lucrările hidrotehnice s-au înregistrat în judeţele Covasna - 92 de milioane de lei, Suceava - 57,9 milioane de lei, Botoşani - 56,85 milioane de lei şi Neamţ - 55,9 milioane de lei.
Sunt necesare totodată lucrări de reparaţii la acumularea Stânca-Costeşti, dar şi la alte baraje mai mici.
"În ciuda crizei economice, investiţiile în infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor trebuie accelerate. Mi-aş dori foarte mult să se găsească investiţiile necesare pentru a menţine acumulările pe care le avem la parametri optimi, iar acolo unde au fost prevăzute, încă din anii ’60, ca soluţii tehnice imperios necesare, astfel de investiţii să fie finalizate într-un orizont de timp relativ scurt, ţinând cont şi de condiţiile de mediu actuale", afirmă David Csaba, directorul general al ANAR, citat în comunicatul instituţiei.
Lista cu lucrările care trebuie făcute va fi transmisă la Bruxelles, specialiştii ANAR fiind pregătiţi să întocmească documentele cerute pentru obţinerea finanţării din Fondul Solidaritatea, pentru care Cabinetul de la Bucureşti a aplicat deja.
"În funcţie de fondurile alocate de UE, ANAR va începe refacerea lucrărilor afectate", se mai arată în comunicat.