Magistraţii vor răspunde şi pentru erorile cauzate de rea-credinţă şi neglijenţă

Magistraţii vor răspunde şi pentru erorile judiciare de drept provocate prin gravă neglijenţă sau rea-credinţă, nu doar pentru cele de procedură, potrivit unui proiect al Ministerului Justiţiei pus în dezbatere publică.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Codului de procedură penală este motivat prin prevederile Constituţiei care reglementează răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare, stabilind, în acelaşi timp, posibilitatea angajării, în subsidiar, a răspunderii materiale a judecătorilor şi procurorilor, în situaţia în care aceştia şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.

Autorii documentului propun regândirea soluţiilor legislative actuale în materia angajării răspunderii materiale a judecătorilor şi procurorilor, pentru a crea un sistem funcţional care să asigure atât posibilitatea reparării prejudiciilor cauzate prin erori judiciare cât şi un mecanism eficient pentru exercitarea acţiunii în regres a statului.

Proiectul prevede asigurarea posibilităţii efective pentru persoana care a suferit un prejudiciu de a solicita statului repararea acestuia, fără ca dreptul la despăgubiri să fie condiţionat de stabilirea prealabilă a vinovăţiei judecătorului sau procurorului în producerea prejudiciului.

Actul normativ prevede că dreptul la despăgubiri în procesele penale poate fi exercitat ca urmare a condamnării pe nedrept sau în cazul privării ori restrângerii de libertate în mod nelegal a unei persoane, iar în ceea ce priveşte exercitarea dreptului la despăgubiri ca urmare a săvârşirii unei erori judiciare în alte procese decât cele penale, proiectul prevede dreptul persoanei la repararea prejudiciului, care se poate exercita după soluţionarea irevocabilă a procesului şi numai după constatarea săvârşirii unei erori judiciare, stabilind, totodată, şi dispoziţii referitoare la competenţa de soluţionare a acţiunii în regres şi la termenul de prescripţie al acestui drept.

Proiectul propune, totodată, instituirea unor dispoziţii referitoare la scutirea de la plata taxelor de timbru şi a timbrului judiciar pentru această categorie de acţiuni în justiţie, urmărindu-se acordarea unor facilităţi justiţiabililor care au suferit un prejudiciu ca urmare a săvârşirii unei erori judiciare.

"Reglementarea în materie va asigura un echilibru între posibilitatea angajării răspunderii materiale a judecătorului sau procurorului prin exercitarea de către stat a acţiunii în regres şi garantarea independenţei acestuia în exercitarea funcţiei, astfel încât acest instrument pus la dispoziţia statului pentru recuperarea sumei plătite persoanei prejudiciate cu titlu de despăgubiri să nu constituie un factor de presiune, de natură să afecteze independenţa şi imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor în exercitarea funcţiei", se arată în expunerea de motive a proiectului.

De asemenea, pentru angajarea răspunderii magistratului, nu este suficientă existenţa unei erori judiciare cauzatoare de prejudicii, ci trebuie ca aceasta să fie imputabilă judecătorului sau procurorului, să fie consecinţa neîndeplinirii ori îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu, iar acest fapt să fie constatat prin stabilirea răspunderii disciplinare sau penale a magistratului.

Proiectul conţine dispoziţii privind încheierea, pentru judecători şi procurori, a unor asigurări de răspundere civilă pentru erorile judiciare săvârşite din gravă neglijenţă, în condiţiile ce vor fi stabilite ulterior intrării în vigoare a noii reglementări, prin hotărâre de Guvern.

Astfel, magistraţii vor plăti despăgubiri dacă încalcă, cu ştiinţă, normele de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând prejudicierea unei persoane sau nesocotesc din culpă, în mod grav şi nescuzabil, normele de drept material sau procesual.

Proiectul mai prevede că dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale, soluţionate irevocabil, nu se poate exercita decât în cazul în care s-a constatat, printr-o hotărâre irevocabilă, producerea unei erori judiciare, iar dreptul la acţiunea în regres se prescrie în termen de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Competenţa de judecată a acţiunii în regres revine tribunalului în a cărui circumscripţie teritorială domiciliază judecătorul sau procurorul.