Peste 60% dintre românii din mediul urban cred că România va fi în criză încă 1-5 ani

Peste 60% dintre românii din mediul urban cred că România va fi în criză încă 1-5 ani, cei mai mulţi dintre aceştia anticipând continuarea situaţiei actuale timp de 3-5 ani, potrivit unui sondaj realizat de compania de cercetare 360insights pentru MEDIAFAX.

Percepţia românilor despre criza financiară s-a înrăutăţit semnificativ comparativ cu anul trecut, în condiţiile în care ponderea respondenţilor care se aşteaptă la încheierea problemelor în maxim un an s-a redus de la 30% în intervalul mai-iunie 2009 la doar 9% în perioada aprilie-mai 2010.

Trei din zece români cred că România va ieşi din criză într-o perioadă cuprinsă între 1 şi 2 ani, iar 32% dintre respondenţi au spus că problemele vor fi depăşite doar în 3 - 5 ani. La mijlocul anului trecut, 55% dintre români plasau la 1 -5 ani intervalul în care criza se va manifesta.

Pentru tineri efectele crizei financiare trec insesizabile

Mai mult, întâmplările recente din mediul politic şi economic au creat multă tensiune, astfel încât 22% dintre români consideră că România va ieşi din criză în mai mult de şase ani, comparativ cu un procentaj de 9% înregistrat la mijlocul anului trecut.

"Există totuşi un procentaj rezervat celor care consideră că România nu este afectată de criză, de 7%, care s-a menţinut comparativ cu anul trecut. Această opinie este împărtăşită semnificativ mai mult de către tineri, adică persoanele cu vârsta până la 24 de ani, pentru care efectele crizei financiare trec insesizabile", se arată în studiul 360insights.

În termeni socio-demografici, persoanele din sudul şi sud-estul ţării estimează o perioadă de criză mai lungă, o doză mai mare de pesimist fiind caracteristică şi pentru persoanele cu venituri mici.

Un alt criteriu care influenţează atitudinea românilor faţă de criză este vârsta. Persoanele în vârstă consideră că perioada de criză se va întinde pe mulţi ani de acum înainte.

Pe de altă parte, 360insights a expus o listă de cheltuieli respondenţilor, care au ales primele trei costuri lunare din punct de vedere al dificultăţilor întâmpinate la plată.

Astfel, cele mai împovărătoare cheltuieli ţin de întreţinerea casei şi de cumpărarea alimentelor.

Peste 60% dintre persoanele intervievate au menţionat, printre cele trei tipuri de cheltuieli, că plăţile la utilităţi sunt dificil de achitat, în timp ce 51% dintre români au spus că produsele alimentare sunt una dintre cheltuielile greu de susţinut.

Cheltuielile lunare de bază, mai greu de susţinut de către persoanele vârstnice

În topul celor mai împovărătoare cheltuieli urmează costurile legate de serviciile media, inclusiv televiziune, telefon mobil şi fix, internet (22%), întreţinerea copiilor (20%), dar şi ratele lunare pentru plata creditelor sau a altor tipuri de împrumuturi (19%).

"Cheltuielile lunare de bază, cum sunt cele cu mâncarea sau utilităţile, sunt mai greu de susţinut de către persoanele vârstnice, cât şi de către respondenţii cu nivel scăzut al veniturilor sau educaţiei. Personele de vârstă medie (30-45 ani) susţin că mare parte din venitul lor este direcţionat întreţinerii copiilor, pe când tinerii sub 24 ani consideră că cele mai mari cheltuieli sunt legate de timpul liber sau întreţinerea personală", arată studiul 360insights.

Pe de altă parte, peste jumătate dintre români au afirmat că vor trata cu mai multă atenţie cheltuielile lunare cu plata apei, gazului, curentului electric sau a căldurii, cu scopul de a reduce valoarea facturilor.

"Vârstnicii şi persoanele care nu au un loc de muncă sunt primii care optează pentru aceste reduceri ale cheltuielilor. În mod similar, şi cei ce au anul acesta un venit mai mic decât în 2009 declară că vor fi mai chibzuiţi. Precum era de aşteptat, la polul opus se găsesc tinerii care nu pun mare preţ pe aceste cheltuieli, de vreme ce, de regulă, acestea nu sunt susţinute de către ei, ci de părinţi", se mai spune în studiul 360insights.

Sondajul a fost realizat în perioada aprilie - mai 2010 pe un eşantion de 800 de respondenţi din mediul urban, cu vârste cuprinse între 16 şi 64 de ani.