Numărul persoanelor afectate de sărăcie din România ar trebui redus cu 15 la sută până în 2020

Strategia "Europa 2020" prevede reducerea cu 20 de milioane a persoanelor aflate în risc de sărăcie, autorităţile române ţintind spre reducerea cu 15 la sută a fenomenului de sărăcie relativă care afectează în special copiii, tinerii, şomerii şi lucrătorii pe cont propriu.

Conform datelor privind rata sărăciei relative pentru anul 2008, rezultă că în România cele mai mari valori sunt înregistrate pentru categorii precum copiii (25,9 la sută), tinerii care au între 16 şi 24 de ani (20,9 la sută), şomerii (37,6 la sută) şi lucrătorii pe cont propriu, inclusiv ţăranii (40,8 la sută).

Măsurile propuse de autorităţile române pentru reducera fenomenului se referă la revizuirea programului de acordare a ajutorului social astfel încât să fie garantat un venit minim oricărui cetăţean, revizuirea programului de acordare a alocaţiei familiale complementare şi a alocaţiei de susţinere pentru familia monoparentală prin acordarea unei alocaţii pentru susţinerea familiei având ca scop sprijinirea mai focalizată a familiilor cele mai sărace, calificarea şi recalificarea persoanelor ce provin din grupuri vulnerabile şi a tinerilor, evitarea perpetuării stării de sărăcie şi transmiterea intergeneraţii, reducerea abandonului şcolar şi a disparităţilor regionale, îmbunătăţirea infrastructurii şi creşterea numărului de locuinţe sociale.

Autorităţile de la Bucureşti au identificat anumite riscuri care ar putea îngreuna procesul de scoatere din sărăcie a unui număr mai mare din populaţie dar, chiar şi atingerea ţintei prevăzute în scenariul pesimist, România ar trebui să reducă numărul persoanelor sărace cu 586.000 până în 2020.

Printre riscurile menţionate se numără prelungirea efectelor crizei financiare, cu influenţă asupra echilibrului macroeconomic al României şi limitarea resurselor financiare, schimbările demografice (îmbătrânirea populaţiei), numărul foarte mare al actelor normative care reglementează domeniul, schimbările frecvente ale legislaţiei sau absorbţia redusă a fondurilor structurale.

Datele au fost prezentate în cadrul unei dezbateri publice privind valorile de referinţă naţionale aferente obiectivelor Strategiei "Europa 2020".