Preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), prof.univ.dr. Vasile Astărăstoaie, a declarat, ieri, la Suceava, că sănătatea, învăţământul şi cercetarea sunt cele care vor determina ieşirea din criza economică, şi nu restructurările sau ridicarea unui grup social împotriva altuia.
Astărăstoaie a spus, în deschiderea lucrărilor Congresului Internaţional de Stomatologie care se desfăşoară până sâmbătă la Suceava, că într-o perioadă de criză economică profesia medicală este esenţială.
"Este o prejudecată, mai ales în lumea decidenţilor, că sănătatea este neproductivă, că de fapt, din punct de vedere economic, este un consum foarte mare şi tot aud pe toate posturile tot felul de persoane care se cocoaţă pe scaune mai înalte decât cărţile pe care le-au citit, care spun că sistemul sanitar românesc nu funcţionează din cauză că există corupţie şi prost management şi vin cu un exemplu, două sau trei şi îl generalizează", a spus preşedintele CMR.
El a explicat că sistemul sanitar românesc nu funcţionează pentru că a fost subfinanţat cronic, iar în ultimii 20 de ani media alocării din PIB a fost de 3,5 la sută, conform datelor OMS, în timp ce ţările din Estul Europei au alocat între şase şi opt la sută din PIB, iar ţările OECD între 10 şi 12 la sută din PIB.
"Deci, o subfinanţare cronică, un fond de sănătate care nu poate să acopere serviciile care sunt trecute determină proasta funcţionare şi indiferent, poate să aducă şi pe laureatul premiului Nobel să-l pună manager la Spitalul Sf. Spiridon din Iaşi, că nu va putea să aibă alte rezultate", a precizat Astărăstoaie.
Preşedintele CMR a arătat că o a doua prejudecată care există în prezent se referă la faptul că în perioadă de criză sănătăţii din România trebuie "să-i fie amputate fondurile", în timp ce în toate celelalte ţări au fost dublate sau triplate alocaţiile bugetare la fondul de sănătate plecând de la responsabilitatea socială pe care o are statul.
El a exemplificat cu rezultatele unor studii efectuate de marile reviste economice pe un eşantion de 80 de ţări care previzionează că creşterea speranţei de viaţă cu un an conduce în mod direct la creşterea PIB-ului ţării respective cu 15 la sută, iar în ţările în curs de dezvoltare creşterea speranţei de viaţă cu un an duce la creşterea investiţiilor directe străine cu 9 la sută.
"În perioada crizei economice, sănătatea, învăţământul şi cercetarea sunt cele care vor determina ieşirea din criză, şi nu restructurările sau ridicarea unui grup social împotriva altuia, sau că doctorii se îmbogăţesc, sau că bugetarii consumă din privat. Cât timp nu vom avea în perioada crizei economice o politică coerentă şi nu vom renunţa la cultura conflictuală, în care nimeni nu ascultă opinia celuilalt, România va rămâne în criza de sens", a mai spus preşedintele CMR.