Utilizarea PC-urilor în şcolile din România a adus rezultate mai bune pentru elevi

Utilizarea PC-urilor în procesul de învăţământ din România a condus la obţinerea de rezultate mai bune de către elevi, consideră 63% dintre profesorii care au participat la un studiu realizat de Centrul pentru Inovare şi Educaţie (TEHNE România), comandat de producătorul de procesoare Intel.

De asemenea, în studiul "Eficienţa utilizării noilor tehnologii în educaţie", 61% dintre profesori au spus că elevii au competenţe mai bune în rezolvarea de probleme şi şi-au îmbunătăţit capacitatea de lucru în echipă.

Conform studiului, 85,5% dintre profesorii intervievaţi sunt de părere că fiecare elev ar trebui să dispună de un laptop ca instrument de învăţare, pentru uşurinţa utilizării, portabilitate şi posibilităţii de personalizare ale PC-ului mobil.

În prezent, numai 1,6% dintre respondenţi au declarat că pot oferi acces la laptop-uri în clasă mai multor elevi simultan, iar 51,6% dintre profesori folosesc calculatoarele desktop din laboratoarele şcolilor, unde, de asemenea, mai mulţi elevi lucrează la acelaşi PC.

Totodată, numai 28,1% dintre cadrele didactice pot preda lecţii pe PC-urile desktop în clasă, cu acces multiplu, iar 21,9% susţin orele de curs pe PC-uri portabile, tot cu accesul simultan al mai multor elevi la acelaşi computer.

Conform studiului, niciunul dintre profesori nu îşi desfăşoară ora în sistemul un elev-un laptop (1:1 computing).

Principalele cauze ale utilizării limitate sau ale neutilizării tehnologiei în şcoli sunt lipsa de conţinut sau de aplicaţii corespunzătoare pentru susţinerea lecţiilor - 30,9%, rezistenţa din interiorul şcolii - 25%, lipsa conexiunii la internet - 23,5%, şi lipsa fondurilor pentru achiziţionarea tehnologiei - 22,1%.

Dintre profesorii români, 44,1% sunt de părere că este responsabilitatea şcolii să asigure resursele tehnologice, iar 16,2% consideră că aceasta este responsabilitatea părinţilor.

Învăţarea cu ajutorul instrumentelor IT&C la clasele I-VIII este considerată foarte importantă de profesorii români, 94,1% dintre aceştia declarând, în studiul comandat de Intel, că folosesc calculatoarele ca parte a activităţilor din clase.

În opinia lor, învăţarea asistată de calculator este cea mai benefică pentru studiul ştiinţelor - fizică, biologie, chimie (59,7%), limbi străine (57,4%), matematică (37,7%) şi istorie (21,7%). Doar 3,3% dintre respondenţi consideră eficiente orele de educaţie fizică asistate de computer.

Impact pozitiv asupra elevilor

În ceea ce priveşte impactul general al utilizării echipamentelor IT la nivelul elevilor, profesorii sunt de părere că acesta este pozitiv, atât la nivelul grupului, cât şi individual.

Astfel, 60,9% au declarat că elevii au un interes mai mare de a învăţa utilizând calculatorul la şcoală, iar 64,1% susţin că prezenţa tehnologiei creşte frecvenţa la ore. De asemenea, 60,4% au observat o concentrare mai bună a elevilor, iar 57,1% au remarcat lucrul în echipă şi favorizarea dezvoltării competenţelor de cooperare. Aproape 60% dintre respondenţi au observat obţinerea unor rezultate mai bune, iar 65,6% o atitudine pozitivă în clasă a elevilor.

"Acest efect al tehnologiei de creştere a motivaţiei şi de atragere a elevilor către învăţare, explorare şi descoperirea cunoaşterii se face remarcat pentru toate materiile din programele şcolare, de la matematică şi fizică sau chimie, până la istorie, limbi străine sau geografie", se arată în studiul comandat de producătorul american de procesoare.

În măsura în care au acces la tehnologie în clasă, profesorii români consideră că noua metodă de predare, asistată de computer, este în mod cert mai eficientă.

Astfel, 46,8% dintre ei au susţinut că PC-urile facilitează activitatea de predare, 43,5% că, utilizând calculatoarele, îşi pot adapta mai bine lecţiile pentru fiecare elev, iar 43,3% că tehnologia este utilă în mod deosebit pentru adaptarea activităţilor de învăţare în cazul elevilor cu nevoi speciale.

Profesori mai puţin deschişi la schimbare

Totuşi, din studiu reiese că sunt şi cadre didactice mai puţin deschise la schimbare, 33,3% spunând că tehnologia nu îi ajută prea mult să obţină un echilibru între învăţarea centrată pe profesor şi cea centrată pe elev.

Dintre respondenţii români, 45,3% au apreciat că tehnologia la clasă nu a avut niciun impact asupra activităţii de predare, iar 28,6% a considerat că PC-urile nu îi ajută să obţină sau să împărtăşească conţinuturile lecţiilor de la sau cu colegii.

Conform studiului comandat de Intel, peste trei sferturi dintre profesorii români, respectiv 78%, consideră că Guvernul ar trebui să facă eforturi mai mari pentru a susţine accesul PC-urilor în şcoli.

"Accesul românilor la educaţia de calitate este una dintre cele mai mari provocări pentru Guvern", a declarat, miercuri, în cadrul prezentării studiului, Olimpiues Istrate, education manager pentru Europa de Sud-Est al Intel.

În concluzie, studiul arată că sunt două modalităţi viitoare de integrare a tehnologiei în activitatea didactică.

Astfel, prima este crearea şi promovarea unei noi metodologii pentru disciplinele şcolare, bazate pe utilizarea IT, iar cea de-a doua arată diseminarea unor instrumente pedagogice pentru formarea iniţială şi continuă a cadrelor didactice care să implice utilizarea tehnologiei.

Studiul a fost realizat în perioada septembrie-decembrie de TEHNE România, ca parte a cercetării desfăşurată la nivelul regiunii Europa, Orientul Mijlociu şi Africa (EMEA). În total, în regiune au fost intervievaţi, online, 2.765 de profesori, dintre care 136 români.