Raport CE: Sancţiunile aplicate de instanţe pentru corupţia la nivel înalt sunt prea uşoare

Raportul intermar al CE privind justiţia, dat publicităţii ieri, apreciază rezultatele bune ale DNA şi notează că încep să se regăsească progrese şi la instanţe pentru cazurile de corupţie la nivel înalt, însă sancţionează faptul că pedepsele aplicate par în continuare prea uşoare şi nedisuasive.

"Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi-a menţinut rezultatele bune în ceea ce priveşte anchetele imparţiale în cazurile de corupţie la nivel înalt", se arată în Raportul Comisiei Europene.

Raportul nai notează că aceste rezultate încep să se regăsească şi la nivelul instanţelor, numărul total al condamnărilor definitive crescând cu o treime în 2009 comparativ cu 2008.

Raportul CE menţionează condamnarea în primă instanţă a unui actual membru al Parlamentului şi fost secretar de stat, precum şi sentinţele definitive de condamnare în cazurile unui primar şi unui fost primar adjunct pentru luare de mită, care au primit pedepse la închisoare.

"Cu toate acestea, în acelaşi timp, sancţiunile aplicate de instanţe pentru cazurile de corupţie la nivel înalt, în ansamblu, par în continuare prea uşoare şi nedisuasive, ca în perioadele precedente: în jumătate din hotărârile finale de condamnare s-a aplicat pedeapsa minimă, iar în trei sferturi din acestea sancţiunile sunt suspendate", se mai precizează în documentul citat.

Această analiză este confirmată de un studiu al unui grup comun de lucru cu privire la identificarea infracţiunilor de corupţie, care a fost prezentat în iunie 2009.

Ca o primă acţiune iniţiată în urma studiului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a elaborat un proiect de ghid pentru instanţe, însă în acest stadiu este prea devreme să se evalueze utilitatea operaţională a acestui ghid. Specialiştii în domeniu au sugerat că varianta finală a ghidului, pe care ÎCCJ o va stabili în urma unui proces de consultare, va trebui să fie suficient de precisă şi va trebui să includă exemple sau cazuri care să îi asiste pe judecători în emiterea sentinţelor.

"Varianta finală a ghidului va trebui să abordeze nu numai inconsecvenţele, ci şi indulgenţa din jurisprudenţa privind corupţia", recomandă Raportul CE, menţionând că acţiunile iniţiate ca urmare a tuturor celor nouă recomandări incluse în studiu ar trebui monitorizate îndeaproape.

În ceea ce priveşte durata procedurii în instanţă, procesele în cazurile mediatizate sunt în continuare îndelungate, se mai arată în Raportul CE. În toate cazurile în care erau implicaţi acuzaţi de la nivel înalt, s-au ridicat cel puţin o dată excepţii de neconstituţionalitate, potrivit Raportului.

CE mai remarcă faptul că deşi Curtea Constituţională a respins practic toate aceste cereri, multe cazuri au fost amânate cu peste şase luni, timp în care procesul a fost suspendat în aşteptarea deciziei privind excepţiile de neconstituţionalitate.

Raportul CE critică faptul că două amendamente legislative alternative prin care să se limiteze suspendarea dosarelor pentru excepţii de neconstituţionalitate sunt în proceduri parlamentare din septembrie 2009.

"De la jumătatea anului 2009, Parlamentul a permis începerea urmăririi penale, la cererea procurorilor, într-un caz în care era implicat un fost ministru, care este membru al Parlamentului. Definirea sferei fondurilor publice într-un caz la nivel înalt, cu privire la presupusul abuz în serviciu şi încălcarea legii privind achiziţiile publice într-o societate de stat cauzează îngrijorare cu privire la acţiunile juridice iniţiate într-o serie de cazuri similare de fapte presupuse de corupţie la nivel înalt, care sunt în curs de anchetare sau care au ajuns în instanţă", se mai menţionează în raport.