Profesorii consideră ordonanţa Guvernului de amânare a plăţii sumelor câştigate de ei în instanţă ca fiind un nou motiv de protest, cadrele didactice anunţând că vor face demersuri pentru contestarea acestui act normativ la Curtea Constituţională.
"Trist, constat ca avem de a face din nou cu un minister duplicitar. Asta pentru ca în data de 10 martie am stat la discuţii trei ore şi jumatate şi nu au zis nimic despre această măsura atunci când am discutat de hotărârile judecătoreşti. Oricum aveam motive pentru formele de protest. Încă unul în plus nu era nevoie", a declarat secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Liviu Pop.
În opinia liderului FSLI, această ordonanţă a Guvernului este încă un motiv de a declanşa formele de protest, în paralel cu demersuri pentru atacarea acestei ordonanţe la Curtea Constituţională.
Guvernul a avizat ordonanţa prin care restanţele salariale câştigate de către bugetari în instanţă pe parcursul acestui an sunt eşalonate la plată pe o perioadă de trei ani, în intervalul 2011-2013.
Ordonanţa a intrat în vigoare vineri seara şi stabileşte că sumele prevăzute prin hotărâri judecătoreşti - reprezentând drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului bugetar -, devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2010, nu sunt achitate integral în acest an, ci eşalonate la plată pe următorii trei ani.
Surse ministeriale declarau, în 9 martie, că bugetarii care vor câştiga în acest an, prin hotărâri judecătoreşti definitive, drepturi salariale restante vor fi eşalonaţi la plată pe o durată de trei ani, în intervalul 2011 - 2013, după sistemul aplicat de Guvern în cazul titlurilor executorii din anul trecut şi argumentat atunci prin limitarea deficitului.
Astfel, sumele reprezentând drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar prin hotărâri judecătoreşti şi devenite executorii în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2010 vor fi eşalonate la plată în următorii trei ani, urmând ca în 2011 să fie plătit 34 la sută din valoarea titlului executoriu, în 2012 să fie achitat 33 la sută din valoarea titlului, iar în 2013 să fie acordat restul de 33 la sută din valoarea titlului.
Eşalonarea la plată este argumentată şi în acest caz prin fondurile limitate şi riscul depăşirii deficitului bugetar.
"S-a considerat în continuare că, având în vedere restricţiile bugetare, plata sumelor rezultate din titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale pentru bugetari implică un mare efort pentru bugetul de stat şi este neapărat nevoie ca sistemul de eşalonare introdus anul trecut să fie extins şi pentru acest an, astfel încât să fie respectată ţinta de deficit bugetar", au afirmat sursele.
Pentru achitarea salariilor restante în următorii trei ani este deja estimat un plus de cheltuieli bugetare în sumă totală de 1,39 miliarde lei, respectiv 463 milioane lei în 2011, 462 milioane lei în 2012 şi 473 milioane lei în 2013.
În vara anului trecut, Guvernul a decis, prin OU 71/2009, că drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătoreşti în favoarea bugetarilor, în principal pentru personalul din justiţie şi administraţia penitenciarelor, devenite executorii până la 31 decembrie 2009, vor fi eşalonate la plată cu câte o treime din valoarea titlului, în perioada 2010-2012.
Astfel, în 2010 este achitat 34 la sută din valoarea titlului executoriu, în 2011 se plăteşte 33% din valoarea titlului, iar în 2012 se restituie 33% din valoarea titlului.
În cursul acestui termen, orice cerere de executare silită se suspendă de drept.
Sumele plătite se actualizează cu indicele inflaţiei comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
Guvernul argumenta, în 2009, că executarea titlurilor de plată stabilite prin hotărâri judecătoreşti are o influenţă substanţială asupra bugetului de stat şi face imposibilă echilibrelor bugetare şi, implicit, respectarea angajamentelor asumate de Executiv în ceea ce priveşte nivelul deficitului bugetar.
Cuantumul sumelor rezultate din titlurile executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din sectorul bugetar, în special din sistemul justiţiei şi sistemul administraţiei penitenciare, era indicat atunci la peste 2,2 miliarde lei, reprezentând 0,42 la sută din PIB.