Româncele, pe penultimul loc în UE la speranţa de viaţă

Româncele sunt pe penultimul loc în UE, la speranţa de viaţă la naştere, potrivit unui studiu Eurostat publicat de CE cu ocazia Zilei de 8 Martie, iar perspectiva pentru 2030 nu este optimistă, studiul arătând că în acel an româncele vor avea cea mai mică speranţă de viaţă din Uniune.

Potrivit unui studiu Eurostat, la nivelul anului 2009, în România, speranţa de viaţă la naştere atât în cazul femeilor cât şi al bărbaţilor este printre cele mai mici din Europa.

Astfel, româncele au o speranţă de viaţă la naştere de 77,2 ani, aceasta fiind a doua cea mai mică valoare după Bulgaria, unde speranţa de viaţă este de 77 de ani. Bărbaţii români au la rândul lor a patra cea mai mică speranţă de viaţă din UE, aceasta fiind de 69,7 ani. O speranţă de viaţă mai mică la bărbaţi se înregistrează doar în Estonia, Lituania şi Letonia.

Speranţe mari de viaţă în rândul femeilor se înregistrează în Franţa (84,9 ani), Spania (84,3 ani) şi Italia (84,2 ani), iar în rândul bărbaţilor - în Suedia (79,2 ani), Olanda (78,4 ani) şi Cipru (78,5 ani).

La nivelul UE, potrivit unor calcule aferente anului 2007, speranţa de viaţă a femeilor la naştere era de 82,2 ani, iar a bărbaţilor de 76,1 ani.

Speranţa de viaţă la femei la nivelul anului 2008 varia în UE între 77 de ani în Bulgaria şi 84,9 ani în Franţa, fiind în toate statele membre UE mai mare decât speranţa de viaţă a bărbaţilor.

Potrivit studiului, în 2030, speranţa de viaţă la naştere a femeilor va fi de 85,3 ani şi de 80 de ani pentru bărbaţi la nivelul UE 27. Studiul estimează că, în anul 2030, la nivelul UE 27, speranţa de viaţă la naştere va fi în cazul femeilor de 85,3 ani şi de 80 de ani în cazul bărbaţilor.

În schimb, potrivit aceloraşi estimări, România şi Bulgaria vor fi la egalitate cu cea mai mică speranţă de viaţă pentru femei (81,3 ani), în timp ce bărbaţii români vor avea o speranţă de viaţă de 75,5 ani, a şasea cea mai mică din Europa după ţările baltice, Bulgaria şi Ungaria.

Studiul arată, de asemenea, în cazul României, că, dacă la nivelul anului 2008 femeile cu vârsta de peste 65 de ani reprezentau 17% în totalul populaţiei, în 2030 proporţia acestora va creşte la 23%.

Studiul EUROSTAT indică faptul că rata şomajului în UE 27 a fost mai mare pentru femei decât pentru bărbaţi în ultimul deceniu. Situaţia s-a schimbat începând din mai 2009, când pentru prima dată şomajul a fost mai mare la bărbaţi decât la femei în Uniunea Europeană. Cauza acestei schimbări este legată de efectele crizei economice care a afectat sectoare precum cel al construcţiilor unde principala forţa de muncă o reprezintă bărbaţii.

În ianuarie 2010, rata şomajului era de 9,3% la femei şi 9,7% la bărbaţi în Uniunea Europeană, în condiţiile în care în 15 state membre UE numărul femeilor şomere era totuşi în continuare mai mare comparativ cu cel al bărbaţilor. În ceea ce priveşte România, rata şomajului în rândul femeilor era de 6,1%, iar la bărbaţi de 8,2%, în ianuaire 2010. În schimb, la nivelul lunii ianuarie 2009, doar puţin peste 50% din românce (53,5%) erau angajate. Procentul este printre cele mai mici din UE, existând însă un grad mai redus de ocupare a forţei de muncă în rândul femeilor în Malta (37,7%), Italia (46,1%), Grecia (49,3%), Ungaria (49,9%), Slovacia (52,8%) şi Polonia (53%).

Gradul de ocupare a bărbaţilor era în aceeaşi perioadă de 67,2% în cazul României, faţă de 71% la nivelul Uniunii Europene.

Pe de altă parte, studiul Eurostat indică faptul că atât femeile, cât şi bărbaţii folosesc foarte puţin Internetul în România.

Astfel, 27% din femei şi 30% din bărbaţii din România, persoane cu vârste între 16 şi 74 de ani au folosit Internetul în ultimele trei luni pentru a trimite sau primi un e-mail. La nivelul UE, 55% din femei şi 60% din bărbaţi au folosit Internetul pentru e-mail-uri. Cele mai multe femei care au folosit Internetul pentru a primi sau trimite mail-uri au fost în Suedia (83%), iar cei mai mulţi bărbaţi în Olanda (88%). De asemenea, atât femeile cât şi bărbaţii din România folosesc în cea mai mică proporţie Internetul pentru a citi reviste, a descărca materiale, a face transferuri bancare (2%) sau pentru a căuta un loc de muncă (5% la femei; 6% la bărbaţi).