Directorii companiilor controlate de Ministerul Economiei vor primi, în 2010, doar salariul stabilit în contractul de muncă, şi vor încasa bonusurile prevăzute în contractele de mandat pentru acest an doar dacă depăşesc performanţele stabilite în aceste acorduri, iar bugetele acestor societăţi vor fi rectificate.
"Am dispus astăzi (ieri - n.r.) corectarea bugetelor pe 2010 ale companiilor deţinute de Ministerul Economiei, astfel încât directorii generali vor primi doar salariul echivalent al secretarilor de stat, urmând ca, dacă Guvernul va adopta această construcţie, să mergem la rectificarea bugetelor de venituri şi cheltuieli. Este o măsură de responsabilitate care va duce la creşterea performanţei în companiile de stat", a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Adriean Videanu.
Directorii acestor societăţi vor primi până în luna iunie salarii echivalente cu remuneraţiile secretarilor de stat. După această dată, în funcţie de decizia Guvernului, directorii ar putea primi un bonus dacă depăşesc obiectivele, la propunerea lui Videanu, adresată Guvernului.
"Am propus Guvernului ca directorii să primească bonusurile din contractele de mandat doar dacă vor depăşi performanţele din aceste acorduri. Dacă vor îndeplini doar criteriile de performanţă din contracte, vor primi numai salariul de secretar de stat. Decizia se va lua de Guvern în iunie, vom avea timp să fundamentăm suficient acest lucru. (...) Gândim o recompensare în funcţie de performanţă, numai dacă directorii depăşesc obiectivele din contractul de mandat. Acum îţi iei salariu de secretar de stat şi poţi primi alţi bani în funcţie de performanţă, este cu totul diferit faţă de cum era până în decembrie 2008. Este posibil ca un simplu angajat să aibă un salariu mai mare decât al directorului general al unei companii. În 2009 nu s-au dat contracte de mandat", a afirmat Videanu.
Contractul de mandat este încheiat între operatorul economic, reprezentat de consiliul de administraţie, şi directorul general/directorul operatorului economic, care are ca obiect îndeplinirea unor obiective şi criterii de performanţă aprobate de acţionari.
În contractul de mandat sunt prevăzute criterii de performanţă specifice şi obiective cuantificate privind reducerea creanţelor, a plăţilor restante, pierderilor şi cheltuielilor, precum şi creşterea productivităţii muncii.
Potrivit lui Videanu, anul trecut niciun director al societăţilor deţinute de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri nu a beneficiat decât de salarii conforme cu cele ale secretariilor de stat, de 6.600 de lei pe lună.
El a dat exemplul directorului general al Transelectrica, acesta urmând să primească prin contractul de mandat 87.000 de lei, în loc de 222.000 lei cum era prezăvut iniţial.
Potrivit bugetelor de venituri şi cheltuieli pentru 2010 ale celor mai importante companii deţinute de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, directorul general al combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT) are cel mai mare venit prin contractul de mandat, de 412.000 de lei.
Totodată, contractele de mandat ale directorilor Hidroelectrica prevăd un venit de 246.000 lei, 266.000 lei pentru şeful Nuclearelectrica, 265.000 lei pentru conducerea Electrica SA şi 185.000 lei în cazul conducerii Termoelectrica.
Directorul transportatorului de gaze Transgaz Mediaş (TGN) are un venit prin contractul de mandat de 260.000 lei, iar cel al producătorului de gaze naturale Romgaz Mediaş de 208.000 lei.
Şefii Complexurilor renergetice Turceni, Rovinari şi Craiova au venituri prin aceste contracte de mandat de 160.000 lei, 184.000 lei şi respetiv 216.000 lei.
Contractul de mandat al directorului Conpet Ploieşti prevede venituri de 212.000 lei, iar al şefului Oil Terminal Constanţa de 178.000 lei.
Directorii celor doi mari producători de cărbune din România, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia şi Compania Naţionale a Huilei, au prevăzute venituri prin contractele de mandat de 155.000 lei, respectiv 209.000 lei.
"În discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) am identificat o resursă de creştere şi de reducere a arieratelor sau de reducere a deficitului fiscal la unele companii. Dintre companiile controlate de Ministerul Economiei, doar Compania Naţională a Huilei şi companiile din domeniul nuclear au subvenţii. CNH mai primeşte subvenţii doar în 2010, pentru plata diferenţei de salarii", a spus Videanu.
Videanu a adăugat că după discuţiile cu FMI, Ministerul Economiei s-a angajat să facă o monitorizare trimestrială a companiilor din subordinea instituţiei.