România a ocupat în 2009 locul al patrulea ca număr de plângeri la CEDO, în scădere cu o poziţie faţă de 2008, potrivit unor statistici ale Curţii care arată că, din totalul de plângeri formulate, România a fost condamnată în doar 3% din cazuri şi a fost obligată să plătească 12 milioane de euro.
Astfel, la 1 decembrie 2009, potrivit statisticilor CEDO, pe rolul Curţii se aflau 117.850 de plângeri, dintre care 32.600 (27,7%) formulate împotriva Rusiei, 12.800 (10,9%) împotriva Turciei, 10.100 (8,6%) împotriva Ucrainei, 9.750 (8,3%) împotriva României şi 7.000 (5,9%) împotriva Italiei. Potrivit acestor date, România a coborât cu o poziţie faţă de anii trecuţi ca număr de plângeri, ocupând locul al patrulea. România ocupă de asemenea locul al patrulea în privinţa numărului de hotărâri care constată încălcarea cel puţin a unui drept. Totuşi suma pe care statul român a avut-o de plată în 2009 reclamanţilor cărora CEDO le-a dat dreptate a fost de 12 milioane de euro, egală cu cea plătită de statul român în 2008.
Potrivit statisticilor citate, în cazul României media cererilor respinse de Curte este de 97%, peste media generală de respingere a Curţii care este de 90 de procente. Astfel, în anul 2009 Curtea a analizat 4.247 de plângeri îndreptate împotriva României dintre care 3.948 au fost declarate inadmisibile de un Comitet de trei judecători. Aceste cauze nu au fost comunicate Guvernului român. Pe de altă parte, CEDO a radiat de pe rolul său 79 de plângeri formulate împotriva statului român, după ce au fost încheiate înţelegeri amiabile.
În 31 de cazuri, CEDO a considerat plângerile inadmisibile, în 2009, dând practic câştig de cauză statului român. Numărul cererilor considerate inadmisibile de către CEDO a crescut comparativ cu 2008, când s-au înregistrat 13 astfel de cazuri şi faţă de 2007 când statisticile indicau că au fost cinci plângeri declarate inadmisibile de CEDO.
Pe de altă parte, în anul 2009 au fost 153 de hotărâri CEDO care au constatat încălcarea cel puţin a unui drept prevăzut în Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale.
Principalele trei cauze care au atras numărul mare de condamnări sunt legate, potrivit statisticilor CEDO, de dreptul de proprietate, dreptul la un proces echitabil dar şi de articolul 3 din Convenţie, respectiv dreptul de a nu fi supus torturii , tratamentelor inumane sau degradante.
Astfel, în ceea ce priveşte dreptul la proprietate aşa cum este el prevăzut în articolul 1 al Protocolului numărul 1 adiţional la Convenţie, CEDO a emis, în 2009, 91 de hotărâri care au constatat încălcarea acestui drept, potrivit statisticilor citate. În 72 dintre hotărârile date în 2009 împotriva României, CEDO a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil, prevăzut de articolul 6 din Convenţie. Potrivit statisticilor citate, în 26 dintre cazuri a fost vorba despre neexecutarea hotărârilor judecătoreşti interne. În alte 18 cazuri, hotărârile CEDO s-au referit la durata excesivă a proceselor în timp ce 12 dintre cele 72 de hotărâri privesc admiterea unor recursuri în anulare.
În 15 dintre hotărârile împotriva statului român, CEDO a reclamat încălcarea articolului al 3-lea din Convenţie, respectiv dreptul de a nu fi supus torturii, tratamentelor inumane sau degradante, fiind vorba în majoritatea cazurilor despre condiţiile de detenţie din penitenciare.