Presa internaţională acordă spaţii largi mitingului confederaţiilor sindicale organizat ieri la Bucureşti, observând situaţia economică dificilă cu care se confruntă România.
"Aproximativ 15.000 de români, potrivit Jandarmeriei, 30.000 potrivit sindicatelor protestează ieri în faţa Guvernului de la Bucureşti faţă de măsurile de austeritate adoptate în această ţară puternic afectată de criză. Este vorba de cea mai amplă manifestaţie organizată la Bucureşti în ultimii zece ani. Manifestanţii, reuniţi la apelul principalelor confederaţii sindicale, cer creşterea salariului minim şi măsuri mai eficiente de protecţie socială", notează Agenţia France-Presse.
"Manifestaţia intervine într-un context politic încordat, în condiţiile în care producţia industrială românească a scăzut din nou în august, cu 0,3 la sută faţă de iulie şi cu 5,9 la sută pe an, potrivit cifrelor publicate ieri. Şi contextul politic este nesigur, Guvernul minoritar democrat-liberal al premierului Emil Boc fiind ameninţat cu o moţiune de cenzură cu mai puţin de două luni înaintea alegerilor prezidenţiale din 22 noiembrie", subliniază AFP.
"Mii de români veniţi din toată ţara protestează ieri la Bucureşti faţă de salariile mici", relatează Associated Press, precizând că "România se confruntă cu o recesiune profundă şi este dependentă de un împrumut de 17,1 miliarde de dolari de la FMI pentru plata unor salarii din domeniul bugetar".
"Protestele intervin după greva generală din 5 octombrie, când peste 800.000 de angajaţi din sectorul public au încetat lucrul în semn de protest faţă de proiectul legii salarizării unice", scrie Sofia Echo.
Reuters notează că FMI a cerut României să adopte măsuri fiscale care să limiteze creşterile salariale în sectorul public. Scopul ar fi redirecţionarea fondurilor pentru modernizare şi atragerea investiţiilor străine.
Liderii sindicali au explicat că greva din 5 octombrie a fost un mesaj adresat clasei politice că "nu mai poate manipula angajaţii bugetari", subliniază Euronews, explicând că Guvernul Emil Boc şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru legea salarizării unice înainte de finalizarea negocierilor cu sindicaliştii.