Guvernul a decis să îşi angajeze răspunderea în Parlament pentru legea pensiilor, a anunţat premierul Emil Boc, la finalul şedinţei de ieri a Executivului.
Proiectul de lege a fost aprobat de Guvern şi va fi transmis Parlamentului, în vederea angajării răspunderii.
Şeful Guvernului a prezentat totodată prevederile legii de pensii, care confirmă integral informaţiile transmise anterior de MEDIAFAX.
Astfel, vârsta de pensionare şi stagiile complete de cotizare pentru femei vor creşte cu trei luni pe an, începând cu 2015, pentru a egala vârsta de pensionare a bărbaţilor la 65 de ani, până în 2030, ceea ce va reduce însă numărul locurilor de muncă. Până în 2014, va continua creşterea vârstelor de pensionare la 60 ani pentru femei şi la 65 ani pentru bărbaţi.
În prezent, vârsta medie de pensionare este de 63,8 ani pentru bărbaţi şi de 58,9 ani în cazul femeilor.
Procedura va presupune creşterea graduală a stagiului complet de cotizare, necesar obţinerii unei pensii pentru limită de vârstă, de la 27 ani şi 4 luni în trimestrul IV 2009 la 30 ani în 2015 şi la 35 ani în 2030 (pentru femei), respectiv de la 27 ani şi 4 luni la 35 ani în 2015 (pentru bărbaţi).
Stagiul minim de cotizare pentru obţinerea unei pensii din sistemul unitar de pensii publice va creşte gradual de la 12 ani şi 4 luni la 15 ani în 2015, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.
Guvernul apreciază că egalizarea vârstei de pensionare va îmbunătăţi sustenabilitatea financiară a sistemului, atât prin venituri mai mari, cât şi prin cheltuieli mai reduse, dar în acelaşi timp se aşteaptă ca ieşirile mai reduse de pe piaţa muncii să diminueze oferta de locuri de muncă şi, implicit, să crească şomajul, în special în rândul tinerilor, se arată într-un document guvernamental obţinut de MEDIAFAX.
Toate pensiile speciale vor fi integrate în sistemul public de pensii şi recalculate în funcţie de contribuţie, ceea ce va conduce la o reducere a acestora în termen de maximum şase luni, angajatorul urmând să suporte o contribuţie de asigurări sociale de 20,8%, iar angajatul de 10,5%.
Va fi extinsă categoria contribuabililor la sistemul de pensii prin includerea persoanelor care obţin venituri din profesii liberale, manageriat şi asociaţii familiale. În prezent, conform datelor analizate la Ministerul Muncii şi Agenţia Naţionale de Administrare Fiscală, sunt circa 400.000 de persoane din această categorie care plătesc impozite la bugetul de stat, dintre care doar 100.000 de persoane plătesc contribuţii pentru pensii.
Prin noul sistem, toate persoanele care obţin venituri profesionale şi nu plătesc contribuţiile pentru pensii vor fi obligate să achite aceste contribuţii.

Recalculare

"În termen de şase luni din momentul apariţiei legii, se face o procedură în care se ia pensie cu pensie-sunt 258.000 pensii de natura aceasta - şi se recalculează ca şi când ar fi plătit anume contribuţii în sistemul public, pe sistemul de puncte. La finalul acestei proceduri, oamenii o să aibă un punctaj care, înmulţit cu valoarea punctului din momentul acela, o să însemne o sumă. Suma aceea se pune în plată, deci aia este suma care va fi primită ca pensie de persoana respectivă, indiferent cât a avut înainte, din momentul în care se termină aceste şase luni. După şase luni, când se face calculul, fiecare persoană începe să primească din luna următoare pensia cu valoarea nouă. Deci dacă acum o persoană are pensie de 35.000 şi se calculează şi ies 10.000 lei, atunci primeşte 10.000 lei. Persoanei respective nu i se ia dreptul care este pensia, ci i se revizuieşte cuantumul", a explicat Mihai Şeitan, secretar de stat în Ministerul Muncii.
Astfel, începând cu 2010, data de intrare în vigoare a noii legi, persoanele care urmau să iasă la pensie cu vârste stabilite de legi speciale vor fi pensionate la vârstele stabilite prin calendarul de creştere pentru bărbaţi şi femei, aplicat asiguraţilor din sistemul unitar de pensii publice.

 

Fără pensionare anticipată

Va fi descurajată pensionarea anticipată parţială, iar în perioada cuprinsă între pensionarea anticipată parţială şi data împlinirii vârstei standard de pensionare nu va fi admis cumulul pensiei anticipate cu venituri pentru care asigurarea este obligatorie.
Vor fi astfel înăsprite condiţiile de pensionare anticipată, prin majorarea penalizării la 0,75% pe fiecare lună de pensionare anticipată faţă de vârsta standard. În aceste condiţii, penalizarea maximă urcă la 45% faţă de maximum 30% în prezent.
Anticiparea nu poate să depăşească 60 luni (5 ani) faţă de vârsta standard de pensionare.
"Nimeni nu va mai putea să iasă la pensie anticipat mai mult de 60 de luni. Deci, 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare. Omul care se află la pensie anticipată nu va putea cumula pensia anticipată cu veniturile salariale. Şi atunci când persoana respectivă va împlini vârsta standard de pensionare, penalizarea se ridică", a spus ministrul interimar al Muncii, Gheorghe Pogea.

 

Pensiile de invaliditate

Legislaţia privind procedurile de acordare a pensiilor de invaliditate va fi revizuită prin înlocuirea documentarului medical completat de medicul curant cu raportul medical de evaluare completat de medicul asigurărilor sociale.
"Tot ce intră de acum încolo ca documentar pentru pensia de invaliditate va avea o altă procedură. Nu va intra numai un documentar de la un doctor, ci va trece printr-un expert al Casei de Asigurări de Pensii, care este integrat în Institutul Naţional de Expertiză Medicală. Acel om răspunde de corectitudinea medicală a elementelor care intră în sistem. În momentul în care se consideră că ceea ce intră în sistem, sub formă de documentare, este suspicios - s-ar putea omul să fi văzut nişte falsuri acolo - ei au posibilitatea, prin contracte cu laboratoare şi spitale, să reverifice documentarea şi, dacă după reverificare nu trece, nu se acordă acea pensie", a explicat Şeitan.
El a arătat că falsificarea documentaţiei va fi considerată infracţiune şi pedepsită inclusiv cu închisoare.
Posibilităţile de acordare a pensiei de invaliditate de gradul III vor fi restrânse la anumite categorii de situaţii şi vârste, astfel încât această pensie să fie acordată exclusiv persoanelor în vârstă de minimum 45 ani.
"În România există 3 grade de invaliditate. Cel mai grav este I, în care persoana nu mai poate să lucreze şi are nevoie de un însoţitor, pe urmă gradul II, în care persoana nu mai poate lucra, dar nu are nevoie de însoţitor, şi gradul III, în care persoana poate să lucreze o perioadă din timpul normal de lucru. Aceste persoane nu vor mai fi încadrate în gradul III de invaliditate, mai ales când provin sau numai când provin din boli obişnuite sau din accidente în afara muncii. Deci, nu dacă au boli profesionale sau accidente de muncă. Dacă provin din astfel de boli, nu pot să obţin această pensie decât după vârsta de 45 de ani, considerându-se că în perioada înainte de 45 ani pot fi reşcolarizaţi pentru o meserie", a spus Şeitan.

 

Indexarea punctului de pensie

Punctul de pensie va fi indexat anual în funcţie de inflaţia prognozată şi cu 50% din creşterea reală a salariului mediu brut, în locul salariului mediu brut. Prin noul sistem, valoarea punctului de pensie va fi determinată prin aplicarea asupra valorii actuale a unui procent de creştere egal cu inflaţia prognozată pentru anul următor.
Prin noul sistem, valoarea punctului de pensie va fi stabilită anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi determinată prin majorarea ultimei valori a punctului din anul precedent cu rata inflaţiei, la care se adaugă jumătate din creşterea reală a salariului mediu brut prognozat pentru anul următor.
În situaţia în care unul dintre aceşti indicatori prognozaţi pentru anul următor are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă. Dacă indicatorii au valori negative, se păstrează ultima valoare a punctului din anul precedent.
Valoarea punctului de pensie poate fi majorată prin legile de rectificare a bugetului asigurărilor sociale de stat în raport cu evoluţia indicatorilor macroeconomici.
În documentul guvernamental se arată că Executivul ia în calcul că, prin indexarea pensiilor cu inflaţia, va creşte numărul pensionarilor care vor dori să desfăşoare o activitate economică pentru completarea veniturilor.
Elaborarea unor reglementări clare de colaborare între Casa Naţională de Pensii, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Serviciul de Evidenţă Informatizată a Populaţiei pentru identificarea, înştiinţarea şi penalizarea persoanelor care nu plătesc contribuţii de asigurări sociale, crearea unei baze de date comune ANAF-CNPAS-SEIP-Registrul Comerţului, identificarea şi înregistrarea la casele judeţene de pensii a persoanelor care obţin venituri profesionale (liber profesionişti, manageri, asociaţii familiale) şi suportarea din bugetul de stat a indemnizaţiei de însoţitor pentru pensionarii de gradul I, nu de la bugetul asigurărilor sociale de stat, sunt alte măsuri analizate la nivelul Guvernului.
"Această lege va avea un impact pozitiv în timp. De exemplu, pentru 2010 impactul bugetului asigurărilor sociale de stat va presupune o reducere cu 0,5% din PIB, iar în 2020 impactul va fi de 2,1% din PIB", a spus Pogea.
Premierul Emil Boc a arătat că bugetul de pensii a înregistrat deficite anuale cronice începând cu anul 2006, iar în 2009 a fost înregistrată cea mai mare valoare a deficitului din ultimii zece ani, ceea ce a impus ca bugetul de stat să împrumute bugetul de asigurări sociale cu aproximativ 1,5 miliarde euro, reprezentând 15% din cheltuielile anuale cu pensiile.
Conform datelor prezentate de şeful Guvernului, numărul total de pensionari se ridică în prezent la 5,7 milioane persoane, iar cel al contribuabililor la 4,9 milioane persoane.
Numărul pensiilor de invaliditate a crescut, preponderent fără justificări medicale, de la 600.000 beneficiari, în 2001, la circa 900.000 persoane în 2009, iar pensionările anticipate parţiale s-au triplat, ajungând la un total de 112.000 persoane, cu tendinţă de creştere.
Potrivit premierului, deşi vârsta de pensionare în trimestrul IV al acestui an este de 58,9 ani pentru femei şi 63,8 ani pentru bărbaţi, vârsta "reală" de ieşire la pensie este de 54 ani, ca urmare a regulilor aplicate pe baza grupelor de muncă, pensiilor de invaliditate, pensiilor de urmaş, legilor speciale.
El a arătat totodată că diferenţa dintre cea mai mică şi cea mai mare pensie din sistemul public, reglementat de aproximativ 80 acte normative, este una foarte mare, între 350 lei cât reprezintă pensia socială minimă şi 35.000 lei, pensie specială pentru "un aviator din Cluj". Cea mai mare pensie din sistemul public actual este de 23.758 lei.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Guvernul îşi angajează răspunderea pentru legea pensiilor.

Comentarii