Guvernul va analiza, săptămâna viitoare, în primă lectură, proiectul legii privind noul sistem de pensii, a anunţat, sâmbătă, premierul Emil Boc.
El a arătat că principiile legii sunt analizate, sâmbătă, de Executiv, urmând ca proiectul să fie discutat în şedinţa de miercuri.
Potrivit şefului Guvernului, printre temele discutate în şedinţa de sâmbătă a Guvernului se mai află cele privind suplimentarea schemelor aferente ajutoarelor de minimis pentru companii şi o informare privind situaţia în sistemul de sănătate.

În cazul legii pensiilor, surse ministeriale au declarat recent agenţiei MEDIAFAX că Guvernul analizează varianta de a restrânge posibilităţile de acordare a pensiei de invaliditate de gradul III la anumite categorii de situaţii şi vârste, astfel încât această pensie să fie acordată exclusiv persoanelor în vârstă de minimum 45 ani.

Guvernul intenţionează totodată să revizuiască legislaţia privind procedurile de acordare a pensiilor de invaliditate, prin înlocuirea documentarului medical completat de medicul curant cu raportul medical de evaluare completat de medicul asigurărilor sociale.

Este analizată şi extinderea obligativităţii plăţii contribuţiilor de asigurări sociale şi pentru angajaţii din sistemul militar, dar concomitent cu creşterea salariilor brute, astfel încât introducerea contribuţiilor, de 10,5% din salariul brut, să nu afecteze venitul salarial net al acestora.

Guvernul ia în calcul şi uniformizarea vârstelor standard de pensionare pentru judecători, procurori, parlamentari şi diplomaţi cu cele aplicate în prezent asiguraţilor din sistemul public, începând cu data intrării în vigoare a noii legi a pensiilor.

Varianta analizată este uniformizarea vârstelor standard de pensionare şi ale stagiilor complete de cotizare pentru judecători, procurori şi personalul auxiliar din instanţe judecătoreşti şi al parchetelor, dar şi pentru parlamentari, funcţionari publici parlamentari, funcţionari ai Curţii de Conturi şi membrii personalului diplomatic şi consular cu vârstele standard de pensionare aplicabile asiguraţilor actuali ai sistemului public de pensii.

În prezent, vârsta de pensionare a magistraţilor este de 68 ani, în timp ce vârsta medie de pensionare în sistemul public este de 63,5 ani în cazul bărbaţilor şi 57,5 ani în cazul femeilor.

Aceeaşi măsură de reevaluare a vârstelor standard de pensionare şi a stagiilor complete de cotizare va fi luată atât pentru sistemele militarizate (armata, poliţia, Serviciul Român de Informaţie, Serviciul de Informaţii Externe), prin majorarea graduală a vârstei standard de pensionare de la 55 ani la 60 ani atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei, după modelul Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii, şi creşterea stagiului complet de cotizare la 30 ani, din care efectiv ca militar 20 ani, cât şi pentru personalul aeronautic civil navigant profesionist.

În domeniul aeronautic, se are în vedere pensionarea acestei categorii de personal, începând cu data intrării în vigoare a noii legi a pensiilor, conform încadrării în condiţii speciale de muncă, cu reducere de maximum 10 ani faţă de vârsta standard de pensionare în condiţii normale de muncă.

Vârsta de pensionare şi stagiile complete de cotizare pentru femei vor creşte cu trei luni pe an, începând cu 2015, pentru a egala vârsta de pensionare a bărbaţilor la 65 de ani, până în 2030, ceea ce va reduce însă numărul locurilor de muncă.

Guvernul apreciază că egalizarea vârstei de epnsionare va îmbunătăţi sustenabilitatea financiară a sistemului, atât prin venituri mai mari, cât şi prin cheltuieli mai reduse, dar în acelaşi timp se aşteaptă ca ieşirile mai reduse de pe piaţa muncii să diminueze oferta de locuri de muncă şi, implicit, să crească şomajul, în special în rândul tinerilor.

În prezent, vârsta medie de pensionare este de 63,5 ani pentru bărbaţi şi de 57,5 ani în cazul femeilor.

Guvernul analizează şi varianta recalculării pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate în plată, inclusiv prin introducerea unui impozit ridicat, precum şi descurajarea pensionării anticipate, prin aplicarea unor procente lunare mai mari de penalizare.

Una dintre variante este recalcularea tuturor pensiilor aflate în plată şi stabilite prin legi speciale, folosind prevederile noii legi a pensiilor publice.

"În acest caz, dacă noile cuantumuri de pensii rezultate din recalculare sunt mai mari decât cele aflate în plată, se vor acorda noile cuantumuri. În caz contrar, se vor păstra actualele cuantumuri până când punctele calculate în baza noii legi înmulţite cu valoarea punctului vor depăşi aceste cuantumuri", au explicat sursele citate.

O altă variantă este recalcularea tuturor pensiilor aflate în plată şi stabilite prin legi speciale, cu acordarea cuantumurilor rezultat din recalculare.

A treia variantă analizată este impozitarea suplimentară, cu un "impozit foarte mare", a diferenţei dintre cuantumul pensiei speciale în plată şi cel al pensiei recalculate în baza noii legi.

Pentru descurajarea pensionării anticipate parţiale, varianta analizată este introducerea unor procente lunare de penalizare mai mari decât cele utilizate în prezent. În perioada cuprinsă între pensionarea anticipată parţială şi data împlinirii vârstei standard de pensionare nu va fi admis cumulul pensiei anticipate cu venituri pentru care asigurarea este obligatorie.

Indexarea anuală a punctului de pensie în funcţie de inflaţia prognozată, în locul salariului mediu brut, este o altă măsură discutată la nivelul Guvernului. Prin noul sistem, valoarea punctului de pensie va fi determinată prin aplicarea asupra valorii actuale a unui procent de creştere egal cu inflaţia prognozată pentru anul următor.

"Dacă inflaţia este negativă, se păstrează valoarea punctului de pensie actual în plată. Dacă în cursul anului se constată că media salariilor brute lunare realizate pe economie depăşeşte cu peste 5% salariul mediu brut prognozat, utilizat la fundamentarea bugetului, va avea loc o mărire a punctului de pensie cu valoarea procentuală a acestei depăşiri", au arătat sursele.

Potrivit acestora, Guvernul ia în calcul că, prin indexarea pensiilor cu inflaţia, va creşte numărul pensionarilor care vor dori să desfăşoare o activitate economică pentru completarea veniturilor.

"Se discută totodată ca nivelul minim al venitului lunar al asiguraţilor, cu declaraţie sau contract de asigurare admis pentru participarea prin contribuţie la sistemul public de pensii, să nu fie mai mic decât 1/4 din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale", au mai arătat sursele citate.

Elaborarea unor reglementări clare de colaborare între Casa Naţională de Pensii, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Serviciul de Evidenţă Informatizată a Populaţiei pentru identificarea, înştiinţarea şi penalizarea persoanelor care nu plătesc contribuţii de asigurări sociale, crearea unei baze de date comune ANAF-CNPAS-SEIP-Registrul Comerţului, identificarea şi înregistrarea la casele judeneţe de pensii a persoanelor care obţin venituri profesionale (liber profesionişti, manageri, asociaţii familiale) şi suportarea din bugetul de stat a indemnizaţiei de însoţitor pentru pensionarii de gradul I, nu de la bugetul asigurărilor sociale de stat, sunt alte măsuri analizate la nivelul Guvernului.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Proiectul legii pensiilor va intra în dezbaterea Guvernului săptămâna viitoare, în primă lectură.

Comentarii