Bacalaureatul va fi în două etape, potrivit Codului Educaţiei

Codul Educaţiei prevede ca examenul de bacalaureat să cuprindă trei probe orale la limba română, o limbă străină şi competenţe digitale şi alte trei probe scrise, în timp ce raportul Miclea nu preciza probele la care elevii vor susţine acest examen.
Potrivit Codului Educaţiei, cele trei probe orale din timpul clasei a XII-a cuprind evaluarea performanţei în competentele lingvistice de comunicare orală în limba româna şi, după caz, în limba maternă, într-o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal şi evaluarea performanţei în competenţele digitale.
Rezultatul evaluării performanţei în competentele lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională se exprimă pentru fiecare elev prin nivelul de competenţă corespunzător din Cadrul European Comun de Referinţă pentru Limbi Străine. Acest rezultat constituie baza primară de certificare pentru paşaportul lingvistic EUROPASS individual.
Elevii care susţin, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine, se recunosc şi se echivalează, la cerere, rezultatele obţinute la aceste examene, conform unei metodologii aprobate prin ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Inovării.
Rezultatul evaluării absolvenţilor de liceu se exprimă pentru fiecare elev prin notele obţinute la trei probe scrise obligatorii, plus proba scrisă de limba maternă, probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale, la toate filierele, profilurile şi specializările.
Cele trei probe scrise obligatorii sunt la limba şi literatura română (probă comună pentru toate filierele, profilurile şi specializările), o probă scrisă diferenţiată în funcţie de filieră şi profil. Astfel, elevii pot susţine această probă la matematică (pentru profilul real din filiera teoretică, filiera tehnologică, sau, dupa caz, filiera vocaţională), istorie (pentru profilul umanist din filiera teoretică sau, după caz, filiera vocaţională). La cea de-a treia probă scrisă, elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul şi specializarea urmate, pentru una dintre disciplinele cuprinse în două grupe. În prima grupă intră fizică, chimie, biologie sau informatică, iar în cea de-a doua grupă sunt cuprinse geografia, filosofia sau logica, psihologia şi, după caz, sociologia sau
economia.
Potrivit Comisiei Miclea, la finalul clasei a XII-a se va realiza a doua evaluare naţională a competenţelor specifice prin bacalaureat. Evaluarea va fi diferenţiată, în funcţie de filiera şi profilul liceului. Se vor stabili trei tipuri de probe, în funcţie de principalele tipuri de competenţe specifice dezvoltate de fiecare filieră, respectiv profil de liceu. Probele se bazează pe întregul Curriculum Naţional aferent competenţelor respective şi vor avea un pronunţat caracter trans-disciplinar.
În raportul Miclea, la finalul clasei a IX-a se va realiza o evaluare naţională trans-curriculară obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale curente. Evaluarea va avea patru componente: evaluarea competenţelor de comunicare în limba maternă şi în două limbi de circulaţie internaţională, evaluarea competenţelor la matematică şi ştiinţe; evaluarea competenţelor de utilizare a calculatorului, printr-o probă practică. Evaluarea celorlalte competenţe-cheie care va fi făcută de către diriginte, consilierul şcolar şi colectivul de profesori ai clasei respective şi finalizată sub forma unor calificative stabilite pe baza rezultatelor obţinute în ciclul gimnazial. Rezultatele obţinute se înscriu în Portofoliul educaţional al elevului.
Elevii pot opta, cel mai târziu la începutul clasei a XII-a, pentru un alt tip de bacalaureat decât cel specific filierei şi profilului în care au studiat.