Raportul CE pe tema situaţiei Justiţiei din România, prezentat ieri, face o trecere în revistă a principalelor progrese realizate de România şi conţine o serie de recomandări adresate autorităţilor, Executivul comunitar stabilind însă că nu este necesară activarea clauzei de salvgardare.

 

I. PRINCIPALELE PREVEDERI ALE RAPORTULUI CE

Raportul pe tema situaţiei Justiţiei adoptat, ieri, în Colegiul comisarilor, notează că nu sunt îndeplinite condiţiile pentru invocarea clauzei de salvgardare, că MCV trebuie să continue şi că următorul raport va fi prezentat în vara anului 2010.
Pe de altă parte, Comisia notează că MCV a intrat în cel de-al treilea an.
Raportul notează în ceea ce priveşte situaţia procesului de reformă din România că "Guvernul român, sprijinit de o alianţă între parchete şi instanţe, a reacţionat în mod eficient la preocupările exprimate în raportul intermediar al Comisiei din 12 februarie 2009.
"Au fost întreprinse o serie de măsuri cu caracter practic şi legislativ şi s-a dat un nou impuls continuării procesului de reformă. Cu toate acestea, schimbările efectuate nu au dus încă la obţinerea de rezultate practice pentru cetăţenii români", subliniază raportul CE adoptat, ieri, de Colegiul comisarilor.
"În plus, această dorinţă de continuare a reformei nu este însoţită de un angajament neechivoc al partidelor politice. Parlamentul, în special, ar trebui să ia decizii consecvente pentru a sprijini eforturile executivului privind reforma sistemului judiciar şi eradicarea corupţiei".
Raportul face referire la adoptarea Codurilor Civil şi Penal în iunie 2009, apreciind că acest gest este "o dovadă importantă a angajamentului politic şi un pas înainte semnificativ în ceea ce priveşte asigurarea unui sistem juridic mai eficient".
Raportul menţionează că "va fi necesară o lege de punere în aplicare a codurilor" şi subliniază drept important ca această lege de punere în aplicare şi procedura de adoptare a codurilor de procedură să nu conducă la reintroducerea unor dispoziţii contestate în trecut sau la introducerea unor dispoziţii noi care să submineze eficienţa unor anchete aprofundate privind corupţia la nivel înalt și procedurile judiciare ulterioare.
Raportul subliniază că "noul Cod penal prevede diminuarea pedepselor maxime pentru infracţiunile în domeniul proprietăţii, în special pentru corupţie şi infracţiunile legate de aceasta". Comisia mai arată că grupul de lucru privind individualizarea pedepselor pentru infracţiunile de corupţie a raportat existenţa unor discrepanţe în ceea ce priveşte hotărârile judecătoreşti şi a propus recomandări concrete privind măsurile care trebuie întreprinse, recomandări care ar trebui puse în aplicare în special de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care a fost de acord să emită orientări privind pedepsele pentru infracţiunile de corupţie.
Comisia menţionează în evaluarea publicată ieri că a fost adoptată o nouă strategie a gestionării resurselor umane pentru sistemul judiciar, "însă situaţia privind resursele umane în acest domeniu continuă să reprezinte o provocare pentru România din punct de vedere al costurilor bugetare, al recrutării de personal calificat şi al infrastructurii de sprijin". CE apreciază de asemenea că CSM trebuie să îşi intensifice activitatea, astfel încât să se asigure că politica în materie de resurse umane este eficientă și flexibilă.
În ceea ce priveşte unificarea jurisprudenţei, raportul CE au fost întreprinse eforturi suplimentare, prin publicarea sistematică a jurisprudenţei şi au fost organizate reuniuni cu judecătorii din cadrul instanţelor inferioare.
CE consideră de asemenea că "va fi important ca Executivul să convină cu legiuitorul asupra modificării legii privind funcţionarea Curţii Constituţionale, astfel încât să se elimine suspendarea judecării cauzelor atunci când pârâtul/învinuitul invocă excepţia de neconstituţionalitate".
"Tot astfel, excesele de natură procedurală care implică invocarea excepţiei de ilegalitate, care duce, la rândul său, la suspendarea judecării cauzei, trebuie limitate prin lege. Aceste probleme, care duc la întârzieri inacceptabile, ar trebui abordate fie în dezbaterile viitoare privind codurile de procedură fie, mai devreme, prin modificarea normelor de punere în aplicare relevante", notează CE.
Referitor la combaterea corupţiei la nivel înalt, raportul CE arată că "procedura Parlamentului României privind cererea de deschidere a anchetelor în ceea ce priveşte foştii miniştri nu pare a fi nici uniformă, nici rapidă".
"Renumirea în funcţie a Procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în luna februarie a acestui an a marcat un pas important în ceea ce priveşte asigurarea stabilităţii şi continuităţii autorităţilor responsabile de combaterea corupţiei", aminteşte raportul, adăugând că "DNA şi-a menţinut bilanţul pozitiv de anchete imparţiale privind cazurile de corupţie la nivel înalt".
Raportul CE conţine de asemenea un ton pozitiv în ceea ce priveşte activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), subliniind că aceasta "este operaţională şi a obţinut rezultate bune, întreprinzând măsuri privind declaraţiile de avere ale membrilor guvernului, ale magistraţilor, ale funcţionarilor care au funcţii de conducere şi de control şi ale tuturor funcţionarilor publici, care vor fi îmbunătăţite şi mai mult în momentul în care va fi finalizat sistemul informatic integrat planificat".

 

II. CELE 16 RECOMANDĂRI ALE COMISIEI

Comisia invită România să întreprindă acţiuni în mai multe domenii.
În ceea ce priveşte noile coduri, CE cere o evaluare amănunţită a impactului celor patru coduri asupra funcţionării sistemului judiciar şi asupra organizării instanţelor şi parchetelor şi cuantificarea mijloacelor bugetare necesare punerii lor în aplicare.
De asemenea, CE cere o consultare publică cu privire la Codul de procedură civilă şi la Codul de procedură penală, precum şi adoptarea acestora cât mai rapid.
Comisia cere autorităţilor de la Bucureşti să faciliteze intrarea rapidă în vigoare a celor patru coduri, prin adoptarea unei legi de punere în aplicare care să asigure coerenţa cadrului legislativ.
În ceea ce priveşte reforma sistemului judiciar, CE solicită o abordare flexibilă, bazată pe priorităţi, "concretizată pe termen scurt prin luarea de măsuri de urgenţă, precum transferarea posturilor vacante acolo unde este mai mare nevoie de ele (inclusiv efectuarea de transferuri între grade de jurisdicţie diferite), prin transferarea sarcinilor administrative personalului auxiliar, introducând manageri de instanţă și, pe termen mediu și lung, prin elaborarea unei scheme de personal adaptate nevoilor sistemului judiciar, prin efectuarea de simulări şi previziuni în ceea ce privește numirile, transferurile de personal, detaşările și pensionările".
CE cere de asemenea consolidarea transparenţei şi răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, "inclusiv prin asumarea de către Consiliu a responsabilităţii care îi revine, şi anume de a avea o abordare mai proactivă în privinţa recrutărilor, a promovărilor, a măsurilor disciplinare, a transferurilor de personal și a detaşărilor şi prin publicarea hotărârilor motivate ale Consiliului într-un format clar şi accesibil".
În ceea ce priveşte unificarea jurisprudenţei, CE solicită adoptarea de măsuri adecvate "ca urmare a recomandărilor Grupului de lucru privind individualizarea pedepselor pentru infracţiunile de corupţie precum şi consolidarea rolului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în unificarea jurisprudenţei, inclusiv prin simplificarea procedurii care se aplică în cazul recursurilor, în vederea interpretării şi aplicării legii în mod coerent, precum şi prin elaborarea de orientări privind pedepsele pentru infracţiunile de corupţie".
În ceea ce priveşte combaterea corupţiei la nivel înalt, Comsia solicită Bucureştiului "să asigure faptul că procedura prin care se permite începerea urmăririi penale care vizează membri ai Parlamentului care sunt foşti şi actuali membri ai Guvernului este aplicată uniform şi rapid de către Parlamentul României".
Raportul invită de asemenea autorităţile române "să monitorizeze eficienţa sistemului judiciar în ceea ce priveşte judecarea cazurilor de corupţie la nivel înalt", "să asigure stabilitatea cadrului legal pentru combaterea corupţiei la nivel înalt, inclusiv în contextul noilor coduri" şi "să adopte o lege care să prevadă eliminarea suspendării judecării cauzelor atunci când se invocă excepţii de neconstituţionalitate".
În ceea ce priveşte activităţile Agenţiei Naţionale de Integritate, raportul cere obţinerea, în continuare de rezultate în ceea ce priveşte verificarea averilor, a incompatibilităţilor şi a conflictelor de interese. De asemenea, autorităţile române sunt invitate să asigure faptul că organismele judiciare şi disciplinare întreprind în timp util măsurile adecvate în ceea ce priveşte cauzele înaintate de ANI referitoare la averi nejustificate, la incompatibilităţi şi la conflicte de interese.
În ceea ce priveşte combaterea corupţiei de la nivel local, raportul cere autorităţilor "să urmărească îmbunătăţirea coordonării strategiei naţionale anticorupţie, pentru a permite o mai bună identificare a punctelor vulnerabile şi a domeniilor care prezintă riscuri, astfel încât să fie elaborate strategii de atenuare prioritare la toate nivelurile".
De asemenea, CE cere autorităţilor din România "să continue punerea în aplicare a strategiilor locale elaborate de către procuratură, adaptate la necesităţile locale, şi să asigure o mai mare eficacitate a acestora" precum şi "să accelereze întreprinderea de măsuri de prevenire a corupţiei în sectoarele vulnerabile, organismele centrale și cele locale coordonându-se în acest sens".
 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Principalele prevederi şi recomandări din Raportul CE.

Comentarii