Măsurile anticriză adoptate de Guvern sunt de fapt "procriză"

Măsurile adoptate de Guvern prin modificarea Codului Fiscal cu scopul reducerii efectelor crizei financiarea asupra firmelor şi economiei sunt măsuri "procriză", şi nu "anticriză", consideră Pieter Wessel, partener în cadrul Deloitte şi specializat pe probleme de taxe.
"Am fost foarte surprins de modificările din Codul Fiscal. Acestea nu sunt măsuri anticriză, ci procriză, pentru că trebuie să plăteşti taxe şi dacă nu ai profit. (...) Acest lucru face o reclamă proastă României în străinătate", a declarat Wessel, la o întâlnire cu oamenii de afaceri olandezi din România, referindu-se la introducerea începând cu 1 iunie a unui impozit minim.
De la 1 mai a fost introdus un impozit minim anual, stabilit în funcţie de veniturile firmei. Impozitul este cuprins între 2.200 lei (aproximativ 500 euro), dacă firmele au venituri totale de până la 52.000 lei, şi 43.000 lei (circa 10.000 euro) pentru venituri de peste 129 milioane lei.
Firmele care înregistrează profit vor plăti în continuare un impozit de 16%, dar nu mai puţin de limita minimă aferentă intervalului de venituri în care se încadrează.
Pe de altă parte, Wessel a arătat că deşi în România există toate pârghiile care să asigure funcţionarea sistemului de taxe, acesta nu este la fel de performant precum cele din celelalte state europene.
"În ceea ce priveşte taxarea şi autorităţile din domeniul taxelor, avem toate ingredientele ca în toate statele europene, dar în Balcani este altfel. Aceleaşi ingrediente nu dau acelaşi efect", a afirmat consultantul financiar.
Reprezentantul Deloitte a dat exemplul recuperării de TVA, care se face foarte greu şi pentru care companiile nu acţionează în instanţă autorităţile din cauza întârzierilor.
"Am întâlnit multe cazuri în care mi s-a spus: «nu dăm în judecată ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, n.r.) pentru că astfel vom deveni duşmanii ANAF şi ne va pedepsi de câte ori va avea ocazia». Dacă oamenii de afaceri nu-şi vor cere drepturile, lucrurile nu se vor îmbunătăţi", a adăugat Wessel.
Referindu-se la criza financiară, preşedintele Camerei de Comerţ România-Olanda, Peter de Ruiter, a declarat că specialiştii spun că s-a ajuns la punctul culminant al problemelor în regiune, în timp ce România mai are încă "ceva durere de îndurat" înainte de a atinge acest nivel.
"Atragerea de fonduri europene este o modalitate de a reporni economia. Avem nevoie de investiţii mari în infrastructură", a afirmat de Ruiter, care este şi şeful departamentului de consultanţă fiscală şi juridică în cadrul PricewaterhouseCoopers România.