Guvernul a adoptat, ieri, Strategia privind descentralizarea în sistemul de sănătate, urmând ca până la 1 iulie să fie elaborate încă patru acte normative în domeniu.
Pe lista actelor care urmează să fie adoptate se află Legea descentralizării în sistemul de sănătate, Legea sănătăţii publice, o hotărâre de guvern privind înfiinţarea Institutului de Sănătate Publică şi o altă hotărâre de înfiinţare a Institutului Naţional de Medicină Legală.
Direcţie de Asistenţă Medicală, în subordinea CJ
Legea descentralizării în sistemul de sănătate va prevedea transferul Direcţiei de Sănătate Publică în subordinea consiliilor judeţene sub numele de Direcţie de Asistenţă Medicală. Aceasta va coordona toate activităţile de asistenţă medicală din judeţ, va reprezenta autoritatea locală în consiliul de administraţie al spitalului, va aloca resursele proprii la nivel local şi judeţean, va aviza bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor medicale, precum şi planul de investiţii şi cheltuielile de capital - finanţate de la bugetul local - şi va aviza propunerile de achiziţie de echipamente de înaltă performanţă, inclusiv cele finanţate de Ministerul Sănătăţii.
Unităţile sanitare, după descentralizare, vor fi finanţate din Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate, de la bugetele locale şi de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii - pentru programe naţionale de sănătate, dotare cu aparatură de înaltă performanţă, pentru plata rezidenţilor, unităţile de urgenţă şi activităţi de cercetare. Administraţia locală va finanţa reparaţii curente, reparaţii capitale, utilităţi, consolidări, modernizări, achiziţii de echipamente medicale altele decât cele de înaltă performanţă.
Spitalele trec în administrarea consiliilor judeţene sau locale
Spitalele judeţene vor trece în administrarea consiliilor judeţene, cele municipale în administrarea consiliilor municipale, cele orăşeneşti şi comunale în administrarea consiliilor locale. În subordinea ministerului vor rămâne institutele naţionale de cercetare, institutele clinice, spitalele regionale şi anumite spitale declarate de interes naţional, unde se realizează acte medicale de înaltă performanţă.
Direcţiile judeţene de sănătate vor fi transferate consiliilor judeţene, cu denumirea de Direcţii de Asistenţă Medicală, cu excepţia unor compartimente care vor rămâne în structura ministerului. Aceste compartimente vor avea ca atribuţii supravegherea epidemiologică şi controlul problemelor de sănătate publică, în special boli transmisibile şi netransmisibile, evaluarea factorilor de risc a nivel naţional teritorial şi naţional, precum coordonarea asistenţei medicale de urgenţă.
Prin Legea sănătăţii publice se vor înfiinţa consilii de administraţie la nivelul spitalelor şi vor fi alcătuite în marea lor majoritate din trei membri: reprezentantul ministerului, reprezentantul autorităţilor locale şi cel al caselor de asigurări de sănătate.
În cazul spitalelor clinice sau al celor care cuprind secţii clinice, consiliul va include şi un reprezentant al universităţilor sau facultăţilor de medicină şi farmacie.
În cadrul descentralizării va fi înfiinţat Institutul Naţional de Sănătate Publică, fiind astfel reorganizate cele şase institute de sănătate publică existente şi două centre se sănătate publică, care vor deveni filiale ale acestuia.
Printr-o altă hotărâre de guvern se va înfiinţa şi Institutul Naţional de Medicină Legală, care va cuprinde Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" şi cele 5 institute de medicină legală din ţară, urmând să coordoneze totodată secţiile de medicină legală din structura spitalelor judeţene.