Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, a anunţat că în urma discuţiilor cu cele două companii de farmaceutice că are în plan lansarea unui program de screening la nivel naţional pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin, demararea împreună cu industria farmaceutică, a unei ample campanii naţionale de informare cu privire la vaccinarea anti-HPV şi instruirea temeinică a personalului cu atribuţii specifice în campania de vaccinare.
De asemenea, ministrul a decis amânarea livrărilor la o dată stabilită de comun acord prin introducerea unei noi strategii şi responsabilizarea socială a producătorilor şi reluarea vaccinării numai după evaluarea rezultatelor campaniei de informare.
"Acest program a fost ca un cadou oferit pe întuneric de către un necunoscut. Câţi l-ar lua? Acum trebuie să aprindem lumina şi să desfacem pachetul, ca oamenii să vadă că e un lucru bun, oferit cu intenţii bune", a spus Ion Bazac.
Ministrul Sănătăţii a adăugat că problematica în cazul cancerului de col uterin este foarte complexă şi trebuie gestionată eficient pe termen mediu şi lung, în spiritul responsabilităţii sociale, medicale şi administrative.
Campania, făcută "în pas de defilare
Bazac a afirmat că a avut intenţia de a stopa programul de vaccinare, însă s-a decis "să-i mai acorde o şansă". Totodată, el a zis că această campanie s-a făcut "în pas de defilare".
Ieri, Bazac a prezentat rezultatele raportului de audit cu privire la campania de vaccinare anti-HVP.
Din totalul de eleve de clasa a IV-a, au fost vaccinate cu prima doză numai 2.615, adică 2,57 la sută din populaţia eligibilă. Dozele de vaccin neutilizate se află în custodia Direcţiilor de Sănătăte Publică Judeţene, sunt primele concluzii desprinse din raport.
Potrivit raportului, principala problemă a nereuşitei campaniei a fost lipsa informării populaţiei, în special a părinţilor şi a medicilor, în plus nu a existat o scrisoare de informare metodologică adresată medicilor care urmau să administreze vaccinul. De asemenea, campania nu şi-a atins scopul pentru că, pentru prima dată în sănătatea publică, a fost introdusă noţiunea de "refuz informat", care a cauzat neîncrederea familiilor elevelor ce trebuiau vaccinate.
"Derularea ineficientă a acestei campanii poate avea efecte nedorite pe termen mediu şi lung, atât în planul gestionării eficiente a bugetului de stat, dar mai ales în plan medical, prin compromiterea ideii de vaccinare în general, cu efecte grave asupra sănătăţii populaţiei pe termen lung", a mai spus ministrul Sănătăţii.
Recomandările europene prevăd programe de screening
Recomandările europene actuale cu privire la cancerul de col uterin prevăd programe de screening, cu efecte imediate asupra reducerii mortalităţii datorate acestei afecţiuni. Deşi România are o rată a mortalităţii prin cancer de col uterin de şase ori mai mare decât media europeană, situându-se pe primul loc la acest indicator, 80 la sută din populaţia feminină nu a beneficiat de screening pentru cancerul de col uterin.
"Una dintre principalele probleme ale programului constă în faptul că nu şi-a propus să amelioreze în nici un fel situaţia actuală. Scăderea ratei de îmbolnăvire de acum în 15 ani este importantă, dar nu trebuie să uităm că, în prezent, în România cancerul uterin face aproximativ 2.200 de victime anual. Astfel, există un potenţial de aproximativ 30.000 de femei pe care această campanie nu le ajută practic cu nimic. Trebuie să acţionăm responsabil pe termen lung, dar este absolut necesar să ne orientăm eforturile şi către perioada imediat următoare", a mai declarat Ion Bazac.
Ministerul Sănătăţii intenţionează ca programul de vaccinare să fie complementar programului de screening, care constă în depistarea precoce a leziunilor de col prin examen citologic, Babeş-Papanicolau.
Vaccinarea anti-HPV are rezultate potenţiale de reducere a incidenţei cancerului de col uterin pe termen lung (peste 15-20 de ani) şi previne circa 70 la sută din infecţiile HPV responsabile de cazurile de cancer de col uterin.
