Demnitarul a arătat că în acest an, în care există probleme economice, ar fi rezonabil ca majorările salariale pentru profesorii universitari să fie mai mici, chiar dacă ministerul va primi şase procente din PIB.
Aceasta a apreciat că o majorare cu 50 la sută a salariilor pentru profesorii universitari înseamnă prea mult pentru posibilităţile economice ale României, apreciind că ar fi rezonabil ca acestea să fie chiar mai mică de 33 la sută. În schimb, pentru celelalte categorii din sistemul educaţiei, creşterea salarială de 33 la sută este sustenabilă, a arătat ministrul Andronescu.
"Suntem într-un an greu. Cred că este normal să găsim o soluţie rezonabilă pentru majorările salariale ale profesorilor universitari", a declarat ministrul Educaţiei la finalul întâlnirii cu sindicatele.
Sindicaliştii vor aplicarea legii
Liderii sindicatelor din educaţie prezenţi la prima întâlnire cu ministrul Ecaterina Andronescu au spus că ei vor să fie respectată ad literam legea, astfel încât majorările salariale pentru profesorii universitari să fie de 50 la sută, iar pentru celelalte categorii, de 33 la sută.
"A aplica fracţionat o lege o face pe aceasta neaplicabilă. Cerem să se aplice legea şi mai ales avem nevoie să realizăm un act normativ care să evite discrepanţele în criza de salarizare", a declarat preşedintele Federaţiei "Spiru Haret", Gheorghe Isvoranu, atenţionând că este suspendat, şi nu anulat conflictul de muncă.
La rândul lui, liderul Federaţiei "Alma Mater", Răzvan Bobulescu, a explicat că este absolut necesară creşterea salariilor profesorilor universitari şi că nu se pune problema ca aceştia să nu primească majorările promise.
"Creşterea salariilor profesorilor universitari este sub 0,2 la sută din PIB, de aceea nu se pune problema ca să nu crească salariile profesorilor universitari", a mai spus Bobulescu.
De asemenea, liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Aurel Cornea, a declarat că rămâne "ferm pe aplicarea legii salarizării în învăţământ, majorarea cu 33 la sută în termeni reali, şi de asemenea în paralel ne angajăm să susţinem parametrii de calitate".
Proteste amânate
Federaţiile din educaţie au renunţat, în 14 noiembrie, la greva generală anunţată în 18 noiembrie, atenţionând că vor relua protestelor dacă, după instalarea viitorului Guvern, legea de majorare cu 50 la sută a salariilor cadrelor didactice nu va fi aplicată.
Liderilor federaţiilor "Spiru Haret", Alma Mater, FSLI şi FEN atenţionau că, în situaţia în care, după instalarea noului Guvern, Legea 221/2008 care prevede majorarea cu 50 la sută a salariilor cadrelor didactice nu va fi aplicată cu începere de la data de 1 octombrie 2008, vor declanşa greva generală.
Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, în 24 octombrie legea de mărire cu 50 la sută a salariilor din Educaţie de la 1 octombrie. Guvernul a decis, patru zile mai târziu, prin ordonanţă de urgenţă, ca termenul de aplicare a legii privind majorarea cu 50 la sută a salariilor profesorilor să fie prorogat până la 1 aprilie 2009. Ulterior, Executivul a emis o nouă ordonanţă care prevede că salariile profesorilor vor fi majorate gradual cu până la 28 la sută, de cele mai mari creşteri urmând să beneficieze cadrele didactice cu venituri reduse.
Prima ordonanţă de prorogare a termenului de majorare a salariilor a fost declarată neconstituţională.
La sfârşitul lunii octombrie, Ecaterina Andronescu declara că decizia Guvernului de a amâna până în aprilie majorarea salariilor profesorilor reprezintă un gest pur electoral, care nu are nicio legătură cu motivul invocat, respectiv lipsa resurselor.
"Amânarea (majorării salariilor - n.r.) nu are nici o legătură cu lipsa de resurse. Este un gest pur electoral. Guvernul se aşteaptă ca, pierzând cele 300.000 de voturi ale profesorilor, să îi câştige pe cei pe care îi învrăjbeşte împotriva corpului profesoral, ceea ce mi se pare păgubos pentru noi, ca societate, dar şi pe termen foarte lung", preciza atunci Andronescu.