Parlamentarii votează majorarea salarială a profesorilor cu 50 la sută, pe care Guvernul o contestă "pentru că nu sunt bani", ceilalţi bugetari vor şi ei creşteri de salariu similare, ameninţând cu greve, totul pe fondul unei campanii electorale naţionale şi a unei crize economice mondiale.

Povestea conflictului între bugetari şi Guvern începe în 30 septembrie, când 254 de parlamentari votează în unanimitate legea pentru majorarea salariilor cadrelor didactice cu peste 50 la sută, se pare fără a şti de unde se vor acorda aceşti bani, mai importante fiind alegerile care se apropie şi potenţialul vot al profesorilor.

Votul deputaţilor i-a bucurat pe liderii sindicatelor din învăţământ, dar i-a învrăjbit pe ceilalţi bugetari. Primii care au ieşit la rampă au fost funcţionarii publici. O parte din ei declanşează, joi, greva de avertisment, spunând că nu-i interesează dacă sunt sau nu fonduri pentru majorarea salariilor tuturor bugetarilor cu 50 la sută, dar dacă s-a luat o decizie politică în cazul profesorilor, vor şi ei aceeaşi decizie politică.

Şi cei din sănătate vor salarii mai mari, cu 50 sau chiar 60 la sută, ameninţând pe lângă grevă, că pleacă în masă peste hotare, iar sistemul sanitar românesc va rămâne fără personal.

Dacă, iniţial, liderul Sanitas, Marius Petcu, spunea că sanitarii "sunt în grafic în privinţa majorărilor salariale", după o discuţie cu membrii filialelor, s-a ajuns la concluzia că este necesară o creştere a salariilor şi pentru personalul din domeniul sănătăţii.

 

România în haos

Şi peste toate acestea, ministrul Finanţelor, Varujan Vosganian, vine şi spune, după, nu înaintea votului din Parlament, că dacă s-ar onora cererile tuturor bugetarilor "am arunca România în haos". Potrivit calculelor ministrului Economiei şi Finanţelor, o creştere generalizată a salariilor bugetare cu 50 de procente ar echivala cu un deficit consolidat de 7 la sută din PIB anul viitor sau cu anularea tuturor investiţiilor din aceste sectoare.

La rândul său, premierul Călin Popescu Tăriceanu, spune, tot după votul din Parlament, că majorarea salariilor pentru toţi bugetarii la nivelul solicitat ar necesita cheltuieli bugetare totale de 10 miliarde de euro, care ar putea fi acoperite doar prin aplicarea unui impozit suplimentar de 2.000 de euro pentru fiecare dintre cele cinci milioane de salariaţi.

Premierul mai afirmă că salariul va fi mai mare atunci când se munceşte şi se produce mai mult.

Tăriceanu propune sindicatelor din educaţie să se aşeze la masă şi să discute despre "renunţarea" la majorările de 50 la sută, crezând că astfel "îi va potoli" şi pe ceilalţi bugetari.

Profesorii nici nu vor s-audă de această discuţie, spun că au un drept câştigat prin lege şi vor să le fie respectat, dacă nu declanşează greva şi "îi amendează" pe politicieni la alegerile de luna viitoare.

Peste 10.000 de sindicalişti din toate domeniile bugetare au ieşit, marţi, în stradă pentru a cere salarii decente, Tăriceanu propunându-le reprezentanţilor celor patru confederaţii sindicale care au organizat manifestarea de protest să se întâlnească, vineri, la Palatul Victoria, pentru a discuta despre majorarea salariilor în sistemul bugetar.

Între timp, sindicatele din educaţie au depus plângeri la Parchetul ICCJ şi la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) împotriva premierului, a lui Vosganian şi Cristian Adomniţei, fost ministrul al Educaţiei, pentru afirmaţiile privind salariile bugetarilor.

 

Adomniţei, prima victimă

Adomniţei a fost prima "victimă" a crizei din sistemul bugetar, care ar fi putut fi evitată dacă li s-ar fi spus deputaţilor că nu există bani înainte ca aceştia să-şi fi dat votul final, la care a contribuit chiar şi fostul ministrul al Educaţiei.

L-a costat funcţia, acesta fiind revocat, marţi, de şeful Executivului. Sindicaliştii din învăţământ au spus însă că măsura vine prea târziu, răul a fost deja făcut, şi-l consideră pe Adomniţei vinovat de situaţia creată în educaţie.

La rândul său, Tăriceanu i-a reproşat fostului ministrul că nu a monitorizat dezbaterile din Parlament privind majorările salariale din învăţământ şi nu a reuşit să evite apariţia unor revendicări salariale şi aşteptări nejustificate din partea altor bugetari.

Rămâne de văzut cât va costa Guvernul şi populaţia grevele anunţate de funcţionari, personalul medical şi cadrele didactice, în contextul în care criza economică mondială a început să-şi arate dimensiunea şi în România, conducerea Bursei de Valori Bucureşti (BVB) suspendând, ieri, tranzacţiile, după ce piaţa s-a prăbuşit din cauza variaţiei indicilor, o premieră pentru bursa din Bucureşti, potrivit preşedintelui director general al BVB, Stere Farmache.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Greve pentru majorări salariale, în campanie electorală şi criză economică mondială.

Comentarii