România nu mai este cea mai coruptă ţară din UE, cum se întâmpla anul trecut, locul codaş în clasament fiind cedat Bulgariei, potrivit celui mai recent studiu privind indicele de percepţiei al corupţiei dat publicităţii, ieri, la nivel mondial, de Transparency International.
Totuşi, indicele de 3,8 obţinut de România (pe o scară de la 0 la 10) nu este, în opinia liderilor Transparency International România, "un subiect de mândrie sau satisfacţie", având în vedere că, faţă de 2007, România creşte cu doar 0,1 puncte, iar schimbul de locuri cu Bulgaria se datorează scăderii indicelui bulgăresc, în acelaşi interval de timp, cu jumătate de punct.
"Este ca şi când temperatura unui bolnav a scăzut de la 39,8 grade la 39,7, ceea ce este departe de optimul de sănătate al acestuia", a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, liderul Transparency International, Victor Alistar.
La nivel mondial, România ocupă locul 71 din 180 de ţări analizate. Cele mai puţin corupte ţări sunt, la egalitate, Danemarca, Noua Zeelandă şi Suedia, cu 9,3 puncte din 10 posibile, urmate de Singapore cu 9,2, Finlanda şi Elveţia cu câte 9 puncte, Islanda şi Olanda, cu câte 8,9, şi Australia şi Canada cu 8,7 puncte fiecare.
Cele mai corupte ţări sunt Somalia, indicele de percepţie al corupţiei fiind de un punct, urmată de Myanmar şi Irak, cu 1,3 puncte.
Indicele de percepţie a corupţiei clasează ţările în funcţie de gradul în care este percepută existenţa corupţiei în rândul oficialilor şi politicienilor. Este un indice compozit care se bazează pe datele privind corupţia din sondaje de opinie şi din rapoartele întocmite de analişti şi experţi în întreaga lume.
Având în vedere scorul României, Transparency International recomandă autorităţilor de la Bucureşti să coreleze dispoziţiile privind conflictul de interese cu standardele internaţionale şi să aplice aceste norme pentru toate categoriile de persoane publice.
Pe lângă aceasta, Transparency International susţine necesitatea aplicării unui standard unitar de cercetare şi sancţionare pentru toate cazurile de corupţie, înlăturarea oricăror filtre suplimentare ce pot împiedica înfăptuirea justiţiei, întărirea jurisdicţiilor administrativ-disciplinare în sectorul public şi creşterea standardelor de integritate publică.