România va fi criticată pentru corupţia persistentă şi deficienţele din domeniul justiţiei, în raportul Comisiei Europene ce urmează a fi publicat săptămâna viitoare, dar pentru moment nu se vor adopta sancţiuni financiare, a declarat o sursă europeană, citată de Reuters.

Executivul UE va adopta la 23 iulie trei rapoarte referitoare la problemele de justiţie, infracţionalitate şi corupţie în Bulgaria şi România şi la gestionara fondurilor UE în ambele state riverane Mării Negre, care au aderat concomitent la blocul comunitar, în 2007.

Rapoartele sunt ţinute secrete, chiar şi faţă de Guvernele din Sofia şi Bucureşti, dar o sursă europeană familiară cu conţinutul acestora a declarat că CE remarcă progrese în România, în pofida obstacolelor politice.

 

Fără sancţiuni financiare

În timp ce Bulgaria va fi privată de circa 500 de milioane de euro din fondurile de preaderare, deja suspendate din cauza dovezilor de fraudă, Bruxelles-ul nu va recomanda, cel mai probabil sancţiuni financiare împotriva României, susţine sursa citată.

"Au fost realizate suficiente progrese pentru a sugera că există o perspectivă a rezultatelor. (Autorităţile de la Bucureşti) cooperează şi există cel puţin voinţa politică de a face ceva", susţine sursa citată.

"Există un risc financiar real în prezent. Un motiv pentru care au accelerat reformele este acela că au văzut ce s-a întâmplat cu Bulgaria", a declarat sursa citată, menţionând însă că Oficiul European de Luptă Antifraudă, OLAF, investighează unele proiecte în România.

Printre măsurile pozitive adoptate în ultimele şase luni, raportul remarcă numirea unui nou ministru al Justiţiei, înfiinţarea şi funcţionarea unei agenţii naţionale antifraudă şi suspendarea unei ordonanţe care ar fi blocat procesul de punere sub acuzare.

 

Parlamentarii blochează justiţia

"Ceea ce lipseşte sunt procesele şi condamnările", a declarat sursa citată, afirmând că partidele parlamentare au continuat să blocheze demersurile de aducere în faţa justiţiei a "marilor peşti".

În martie, Curtea Constituţională a decis că procurorii au nevoie de aprobarea parlamentară pentru a investiga actualii şi foştii miniştri, care sunt şi membri ai Parlamentului.

Acest lucru a îngheţat efectiv anchetele de corupţie la nivel înalt, în timp ce cererile procurorilor sunt blocate în prezent în proceduri parlamentare.

În iunie, o comisie parlamentară a recomandat ca o cerere de anchetă împotriva fostului premier Adrian Năstase, pentru acuzaţii de corupţie, să fie respinsă. Parlamentul a eşuat în încercările de a lua o decizie deoarece au votat prea puţini deputaţi, generând noi întârzieri.

 

Lupta dintre Palate

În afară de Năstase, care a fost acuzat pentru prima dată în 2006, dar dosarul lui a fost trimis înapoi procurorilor, anchetatorii vor să investigheze şi câţiva foşti membri ai Guvernului şi pe actualul ministru al Muncii, Paul Păcuraru.

Diplomaţii europeni din Bucureşti susţin că unele obstrucţii parlamentare în cazurile de corupţie ar putea fi determinate de lupta îndelungată dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu Tăriceanu şi cea dintre partidele celor doi.

Sursa citată a precizat, de asemenea, că CE nu va activa clauza de salvgardare care ar avea ca efect îngheţarea cooperării juridice cu Bulgaria şi România şi retragerea recunoaşterii de către alte state membre a deciziilor judecătoreşti, deoarece acest lucru ar fi contraproductiv.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului CE va critica România pentru corupţia persistentă.

Comentarii