Agenţia Naţională a Medicamentului a autorizat utilizarea unui nou tratament pentru infarctul miocardic acut, boală cardiovasculară care reprezintă principala cauză de mortalitate pe plan mondial şi care provoacă anual aproximativ 17 milioane de decese.

"Este vorba despre Clexane (enoxaparină) care poate fi utilizată în cea mai severă formă de infarct miocardic acut, oferind medicilor o medicaţie mai eficientă în prevenţia formării unor noi cheaguri de sânge în arterele coronare. Eficacitatea enoxaparinei a fost dovedită într-un program larg de studii clinice, la peste 50.000 de pacienţi, din tot spectrul sindroamelor coronariene acute", a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, şeful clinicii de cardiologie de la Spitalul de Urgenţă "Sf. Pantelimon" din Bucureşti, profesorul Marius Vintilă.

Infarctul miocardic acut este o componentă a sindromului coronarian acut (SCA), termen generic folosit pentru a descrie un grup de afecţiuni acute, determinate de îngustarea bruscă a arterelor coronare printr-un cheag de sânge (tromb). Ca urmare, se produce un dezechilibru între necesarul de oxigen la nivelul miocardului (muşchiul inimii) şi posibilitatea asigurării acestuia.

Afectarea miocardului depinde în mod direct de gravitatea acestui dezechilibru. În condiţiile unui aport mic de oxigen (obstrucţie incompletă coronariană), vorbim de ischemie miocardică - angină instabilă. Lipsa completă de oxigen duce la necroză (moarte miocardică prin obstrucţie completă) - infarct miocardic acut, a declarat, la rândul său, profesorul Maria Dorobanţu, şeful clincii de cardiologie de la Spitalul de Urgenţă "Floreasca" din Capitală.

Simptomele infarctului miocardic pot fi durere puternică în piept, cu caracter de presiune, arsură, greutate, strângere sau sfredelire, care poate iradia către umeri, braţe, gât sau abdomen superior. Durata durerii este mai mare de 20 minute şi nu cedează la nitroglicerină sublingual. Durerea poate fi însoţită de ameţeli, greaţă, vărsături, transpiraţie, senzaţie de sufocare, anxietate, nervozitate sau palpitaţii.

Bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de mortalitate pe plan mondial în prezent, fiind răspunzătoare pentru o treime din totalul deceselor. În România, situaţia este cu atât mai alarmantă cu cât aceste evenimente apar din ce în ce mai frecvent la persoane cu vârste sub 45 de ani, a mai spus Dorobanţu, precizând că cel mai tânăr bolnav de această maladie a avut 18 ani.

În 2006, la nivel naţional au fost înregistrate 818.195 de cazuri de boli ale aparatului cardiovascular, dintre care 5.682 la pacienţi cu vârste între 0 şi 14 ani. Tot în 2006 au fost înregistrate 160.329 de decese din cauza acestori boli, dintre care 18 la grupa de vârstă 0-14 ani.

Tratamentul de urgenţă este necesar în toate sindroamele coronariene acute. Abordarea terapeutică este complexă, iar scopul principal este reluarea circulaţiei sângelui prin arterele coronare, evitarea extinderii necrozei şi reducerea necesarului de oxigen.

Reinstalarea circulaţiei sângelui prin arterele coronare se poate face utilizând medicamente care dizolvă cheagul de sânge, prin introducerea în artere a unor dispozitive care îndepărtează mecanic cheagul şi dilată vasul sau prin intervenţie coronariană percutană.

Aceste metode se folosesc, împreună cu medicamente antitrombotice (care acţionează împotriva formării cheagurilor), în scopul prevenirii dezvoltării cheagului preexistent şi a formării unora noi.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Tratament nou pentru infarctul miocardic acut.

Comentarii