Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Cel puţin 129 de oameni au murit şi peste 350 au fost răniţi vineri seara, în Franţa, într-o serie de atacuri teroriste fără precedent care au avut loc la Paris şi în apropiere de Stade de France. Printre cei care au căzut victime terorismului se numără şi doi români, Lăcrimioara Pop, originară din Baia Mare, şi Ciprian Calciu, din Tulcea. De asemenea, un cetăţean român a fost rănit uşor în atacuri, persoana în cauză primind îngrijiri la un spital din Paris şi fiind externată în cursul dimineţii de sâmbătă.
Focuri de armă au izbucnit în cinci locaţii din Paris, vineri seara, când mai multe terase şi restaurante au fost atinse de gloanţe.
Atentatele cu arme de foc au fost urmate de trei explozii, în jurul orei 21,20, în apropiere de Stade de France la Saint-Denis, unde avea loc meciul de fotbal Franţa - Germania. Fiecare dintre explozii a fost provocată de kamikaze. Francois Hollande, preşedintele Franţei, care asista la meci, a fost evacuat.
1.500 de oameni erau în sala de spectacole Bataclan, unde avea loc un concert al grupului hard rock Eagles of Death Metal, în momentul în care patru terorişti au intrat, trăgând în public şi ţinând ostatici timp de trei ore. Forţele de ordine au luat cu asalt locaţia la puţin timp după ora 0.30, intervenţia terminându-se la 1.00. Cei patru terorişti au murit, doi dintre ei au reuşit să-şi detoneze centurile de explozibil. Un alt terorist s-a detonat nu departe, pe bulevardul Voltaire.
În total, se vorbeşte despre opt terorişti morţi, dintre care şapte s-au detonat. În Franţa a fost decretată starea de urgenţă, preşedintele Francois Hollande cerând "întăriri militare".
Atentatele au fost comise de trei echipe de terorişti foarte bine coordonate. Atacatorii erau foarte tineri, unii chiar adolescenţi.
Atacurile au fost revendicate de reţeaua teroristă Stat Islamic
Acestea sunt cele mai sângeroase atacuri din Europa în ultimii 40 de ani după cele de la Madrid în martie 2004 (191 de morţi şi aproape 2.000 de răniţi).
Mai mulţi supravieţuitori de la Bataclan au povestit că teroriştii au strigat "Allah Akbar". "I-am auzit clar spunându-le ostaticilor <e vina lui Hollande, e vina preşedintelui vostru, nu trebuia să intervină în Siria>. Au vorbit şi de Irak", a povestit un martor.
Atacurile au fost revendicate de reţeaua teroristă Stat Islamic, care susţine că acestea sunt o reacţie la ofensele aduse profetului musulman Mahomed şi la raidurile aeriene efectuate de Franţa în Siria şi Irak.
Franţa este "în război" cu reţeaua teroristă Stat Islamic şi o va distruge, a afirmat premierul francez Manuel Valls.
Preşedintele Francois Hollande a decretat trei zile de doliu naţional în Franţa, în urma atentatelor comise la Paris.
Numeroşi cetăţeni străini - din România, Belgia, Spania, Suedia, SUA, Portugalia, Tunisia, Maroc şi Algeria - figurează printre persoanele decedate.
(16 nov 2015, 12:39:29
Moto:
„Ţineţi minte cuvintele lui Ştefan, care v-a fost baci până la adânci bătrâneţe… că Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri ş-a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul vecilor…”
(Barbu Ștefănescu Delavrancea – „Apus de soare”)
Ian să vedem ce date au următoarele ACȚIUNI CIVICE și PATRIOTICE:
Petiție online – 9 sept 2014
Plângere penală 2 oct. 2014
Truism:
„Unei națiuni conduse de TRĂDĂTORI îi MOR CETĂȚENII NEVINOVAȚI.
Pentru conformitate:
Link sus, la modulul FB.
PROBA VERITĂȚII:
13 nov. 2015
Parisul sub ASEDIU
Franța în STARE DE URGENȚĂ
De acum DAU VOIE LA TOATĂ LUMEA să mă eticheteze „NEBUN”. Dar neapărat etichetarea să fie asociată cu atributele „singur” și „liniștit” 3:)
Cel puțin 2 fraze din acțiunile anterior menționate mă îndreptățesc să accept această etichetare:
„… România a îngenuncheat și a capitulat fără pic de demnitate în fața DIKTATULUI și al ȘANTAJULUI cancelarului german – Angela Merkel și al său partener de trăsnăi nesăbuite – președintele Franței Francois Hollande.
Acești doi scelerați iresponsabili au reușit să arunce Europa în haosul dezintegrării, distrugând „de facto” spațiul liberei circulații – Schengen, punând sub semnul întrebării viitorul construcției europene comunitare și chiar punând sub spectrul dispariției forma de existență statală a țărilor membre UE.”