Bacterii transgenice, utilizate pentru curăţarea apelor poluate cu mercur

Bacterii transgenice, care pot să suporte concentraţii mari de mercur, au fost capabile să cureţe mediul înconjurător, această descoperire putând fi utilizată în viitor la curăţarea biologică a zonelor poluate, au anunţat oamenii de ştiinţă, citaţi de AFP.

Aproximativ 6.000 de tone de mercur sunt aruncate în fiecare an în mediul înconjurător de companiile din industria chimică şi cea minieră, poluând apele şi solul, afirmă reprezentanţii Programului Naţiunilor Unite pentru Mediul Înconjurător. Acest metal, care se poate integra în lanţul alimentar, este foarte toxic atât pentru oameni, cât şi pentru animale, mai ales atunci când se găseşte în forma de metilmercur.

Oscar Ruiz şi colegii săi de la Universitatea interamericană din Puerto Rico văd în bacteriile transgenice pe care le-au creat "o alternativă" pentru actualele tehnici de depoluare, care sunt costisitoare.

Capabile să se înmulţească într-o soluţie ce are o concentraţie de 24 de ori mai mare decât doza mortală de mercur pentru bacteriile nerezistente, tulpinile transgenice au putut să absoarbă în cinci zile 80% din mercurul aflat în acel lichid, potrivit unui studiu publicat la Londra de BMC Biotechnology, o revistă ştiinţifică accesibilă gratuit pe internet.

Bacteriile Escherichia coli au fost programate, pe şoareci, să devină rezistente la concentraţii mari de mercur prin introducerea unei gene care le permite să producă metalotioneină, o proteină ce joacă un rol de detoxifiere a organismului.

Ele s-au dovedit a fi de aproape două ori mai rezistente la mercur decât alte tulpini pe care cercetătorii le-au înzestrat cu gena care declanşează sinteza enzimei polifosfat kinază.

Potrivit cercetătorilor, acesta este "primul studiu care arată că metalotioneina asigură o rezistenţă la mercur şi permite acumularea acestuia în bacterie", care îl absoarbe.

Mercurul recuperat de bacterii în zonele poluate ar putea fi reutilizat apoi în noi aplicaţii industriale.

Bacteriile transgenice au arătat în cadrul acestui studiu că pot extrage mercurul dintr-un lichid. "Prima şi principala aplicaţie ar putea fi recuperarea mercurului din apă şi din alte lichide", a explicat Oscar Ruiz.

Folosirea lor pentru depoluarea solurilor nu este nici ea exclusă pe termen lung.

Dezvăluind faptul că tehnicile actuale de depoluare costă între 100.000 şi 150.000 de dolari pe kilogram de mercur, Oscar Ruiz este de părere că noul procedeu va avea un preţ "mai abordabil".

El va fi în acelaşi timp "mai puţin perturbator pentru mediu", deoarece depoluarea va putea fi realizată la faţa locului, fără a mai fi nevoie de deplasarea unor cantităţi enorme de apă poluată.

"Potrivit metodei noastre, apa poate fi pompată in situ în coloane ce conţin aceste bacterii modificate şi, odată curăţată, apa se poate întoarce la locul ei, cauzând astfel o perturbare minimă a ecosistemului", a adăugat Ruiz.

În privinţa bacteriilor transgenice, ele sunt "lipsite de orice pericol", asigură acelaşi cercetător, fiind închise "în coloane de filtrare sau în bioreactoare, fără a putea fi eliberate în mediu".