Large Hadron Collide, cel mai mare accelerator de particule din lume, a fost pornit, miercuri dimineaţă, la Geneva, de către cercetătorii CERN, organizaţia europeană pentru cercetare nucleară.

Pe parcursul zilei de ieri, inginerii de la CERN au încercat să determine mişcarea circulară a unei raze de particule în cadrul tunelului subteran cu lungimea de 27 de kilometri construit la 100 de metri în subteran, în apropiere de Geneva.

LHC, o maşinărie care a costat peste cinci miliarde de euro, este proiectată să determine o coliziune a particulelor cu o forţă cataclismică, pentru a determina reacţii fizice neobservate până acum şi pentru a recrea condiţiile existente în momentele imediat următoare creării Universului în urma Big Bang.

Acceleratorul de particule este operat de CERN, organizaţia europeană pentru cercetare nucleară.

 

Tunelul circular conţine peste 1.000 de magneţi cilindrici

Tunelul circular care se întinde sub graniţa franco-elveţiană conţine peste 1.000 de magneţi cilindrici dispuşi pe toată lungimea sa, scopul lor fiind de a determina raza de protoni să circule pe întreaga lungime a tunelului. Eventual, două raze protonice vor circula în direcţii diferite în cadrul LHC, cu o viteză apropiată de cea a luminii şi efectuând circa 11.000 de ture de tunel pe secundă.

În anumite porţiuni ale tunelului, razele se vor încrucişa, lovind patru detectori masivi care monitorizează coliziunile în vederea detectării de evenimente interesante. Cercetătorii speră că, în cadrul experimentului, vor putea detecta noi particule sub-atomice care să ofere informaţii fundamentale referitoare la natura Universului.

"Vom putea afla mai multe despre materie decât ştiam anterior", a declara Tara Shears, specialist în fizica particulelor la Universitatea Liverpool. "Vom vedea cum s-a format Universul în urmă cu miliarde de ani, în secunda de după Big Bang. Este ceva uimitor, cu adevărat fantastic", a spus ea.

LHC include o serie de detectori şi anume Atlas, care va căuta semne privind elemente fizice noi, inclusiv originile materiei şi extradimensiuni, CMS, care va încerca să identifice bosoni Higgs şi va căuta informaţii privind găurile negre, Alice, care va studia forma "lichidă" a materiei / plasmei existente după Big Bang, LHCb, care va investiga ce s-a întâmplat cu materia lipsă după Big Bang în condiţiile în care acesta a creat cantităţi egale de materie şi antimaterie.

"Ştim că răspunsul va fi găsit în interiorul LHC", a declarat Jim Virdee, specialist în fizica particulelor la Imperial College din Londra.

Modelul actualmente agreat de fizicieni implică bosoni Higgs, numiţi şi "paticulele lui Dumnezeu". Potrivit teoriilor existente, particulele îşi obţin masa proprie prin interacţiuni cu un câmp generat de bosonii Higgs. Cele mai recente observaţii atronomice sugerează că materia obişnuită - cum ar fi galaxiile, gazele, stelele şi planetele - reprezintă numai 4% din Univers, restul fiind materie neagră (23%) şi energie neagră (73%). Fizicienii consideră că LHC poate oferi informaţii cruciale în legătură cu natura materiei misterioase.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cel mai mare experiment ştiinţific al omenirii.

Comentarii