„Index Zolkiewensis“ (1884, 1885), „Opt documente române privitoare la mănăstirea Putna“ (1886), „Vechile aşezăminte româneşti“ (1887), „Mihai Vodă şi moşnenii din Suharul“ (1887), „Cronica lui Ureche despre ocoalele iugaene“ (1893), „Runc“ (1894), „Anul de la Marte în Moldova în timpul lui Alexandru cel Bun“ (1905), precum şi o mulţime de poezii, adunate de Şt. O. Iosif în volumul, prefaţat de Iorga, „Poezii postume” (1908), definesc o personalitate faţă de memoria căreia avem datorii uriaşe.