Mortalitatea infantilă în România este în continuare de peste două ori mai mare faţă de media europeană de 4,1 la mie, deşi în ultimele decenii numărul deceselor înregistrate la nivel naţional a scăzut semnificativ de la 26,9 la 9,4 la o mie de nou-născuţi vii, arată un studiun european.
Din 1990 până în prezent, rata mortalităţii infantile a scăzut semnificativ, de la 26,9 la 9,5 decese la o mie de nou-născuţi vii. Cu toate acestea, România încă se clasează între ţările europene cu o rată a mortalităţii infantile ridicată, respectiv 9,4 la o mie de nou născuţi vii, faţă de rata medie europeană de 4,1 la mie, arată docuemntul.
În semnestrul I al lui 2012, au fost înregistrate 938 decese ale copiilor sub un an, în scădere faţă de perioada similară a anului 2011 când au fost raportate 971 decese. Rata maximă în teritoriu este de 21,5 la mia de nou născuţi, iar minima de 3,6 la mie. În acest context, Organizaţia Salvaţi Copiii în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii au demarat un program prioritar de sănătate publică în România privind reducerea mortalităţii infantile şi a consecinţelor prematurităţii.
Obictivele programului vizează creşterea adresabilităţii femeilor însărcinate la medic în primele luni de sarcină, cunoscut fiind faptul că în prezent sunt regiuni în România în care o treime dintre femeile gravide recunosc că nu s-au prezentat la niciun consult pe toată durata sarcinii. Un alt obiectiv se referă la sprijinirea medicilor de familie pentru a recunoşate şi a trimite la specialist gravidele cu risc crescut de naştere prematură.
În plus, acelaşi proiect vizează ameliorarea condiţiilor din maternităţile de referinţă judeţene de nivel II pentru îngrijirea sarcinilor cu risc de naştere prematură, creşterea condiţiilor pentru îngrijirea copilului prematur şi urmărirea acestuia pe termen mediu şi lung.
"Organizaţia Salvaţi Copiii a demarat seria proiectelor de informare a mamelor din comunităţile sărace din România şi a donat maternităţilor echipamente performante", a spus preşedintele organizaţiei, Gabriela Alexandrescu.
Potrivit celor mai recente date Eurostat, vinovate pentru toate aceste decese sunt anomaliile congenitale şi afecţiunile apărute în perioada perinatală (48 la sută), bolile aparatului respirator, cele infecţioase şi parazitare (30 la sută) şi accidentele (zece la sută), a spus prof. dr. Marin Burlea.
Statisticile din perioada 2010- 2011 arată o creştere îngrijorătoare a cazurilor de boli infecţioase ale copilăriei faţă de anii precedenţi.
"România este una dintre ţările cu incidenţă ridicată la boli ce pot fi prevenite prin vaccinare, cum sunt rujeola - locul 3 în Europa sau hepatita B - locul 6 în Europa", arată studiul
Astfel, în 2011 s-a înregistrat o creştere a cazurilor de rujeolă, fiind confirmate 4.239, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010, când au fost doar 193 de cazuri, în 79,6 la sută dintre cazuri fiind vorba despre nevaccinaţi.
În cazul varicelei, în anul 2011 au fost raportate, la nivel naţional 52.342 cazuri, faţă de 36.245 în 2010. Şi numărul cazurilor de rubeolă a crescut în 2011 la 3.494, de la 350 în 2010.
De asemenea, în 2011 au fost înregistrate la nivel naţional 37.595 de cazuri de boală diareică acută spitalizate.
"Gastroenterita cauzată de rotavirus este o afecţiune foarte frecventă, în special la copiii mici: se estimează că 95 la sută dintre micuţi se vor contamina înainte de a împlini vârsta de cinci ani", a precizat sursa citată.
În România, doar trei la sută dintre copii sunt vaccinaţi antipneumococic, mai puţin de trei la sută sunt complet protejaţi împotriva varicelei şi numai doi la sută sunt vaccinaţi anti-rotavirus.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, numărul copiilor care mor anual la nivel mondial a scăzut, pentru prima dată în istorie, sub zece milioane, ca rezultat atât al îmbunătăţirii accesului la imunizare, al soluţiilor integrate pentru sistemul sanitar de prim-ajutor, cât şi al folosirii apei potabile şi a normelor elementare de igienă.
De asemenea, imunizarea previne anual un număr estimat la 2,5 milioane de decese la copiii din întreaga lume, decese cauzate de boli ca difteria, tetanosul, tusea convulsivă sau rujeola (pojarul).