Gripa a mai ucis un sucevean

Temutul virus gripal AH1 a mai ucis un sucevean. Ultima victimă este o femeie de 74 ani, din localitatea Păltinoasa, care a murit în data de 11 februarie, din cauza unor complicaţii date de aşa-numita gripă porcină. Este al doilea caz de deces prin gripă cu virusul AH1 înregistrat în judeţ de la debutul sezonului rece. Prima victimă a fost untânăr de 23 ani, din Cajvana, care a murit în data de 4 februarie, în timp ce se afla în secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava. Tânărul începuse să acuze simptome de răceală în data de 23 ianuarie, iar câteva zile mai târziu, pe 28 ianuarie, a mers la medic fiind depistat cu bronhopneumonie gravă şi pleurită dreaptă. Suceveanul a fost internat în secţia de Pneumoftiziologie, de unde ulterior a fost transferat în secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava, cu simptome de insuficienţă respiratorie acută severă. La scurt timp, fiindcă starea sa s-a agravat, în ciuda tratamentului medicamentos, pacientul a fost transferat la Reanimare. Aici, sănătatea tânărului s-a înrăutăţit progresiv, pentru ca în data de 4 februarie să fie înregistrat decesul. Înainte de a muri, suceveanului i s-au recoltat probe care au fost trimise spre analiză la Institutul Naţional Cantacuzino. Ulterior, investigaţiile de laborator au confirmat infecţia cu virusul gripal AH1, care este unul mai agresiv (aşa-numita gripă porcină). Suceveanul care în data de 4 februarie a murit în Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava din cauza gripei suferea de o formă de cancer a sângelui, mai exact de limfom, condiţii în care infecţia respiratorie a evoluat agresiv. Anterior îmbolnăvirii de gripă, el nu fusese vaccinat împotriva bolii.

Spitalul Suceava, plin de pacienţi care au răcit şi au făcut diverse complicaţii

Femeia de 74 ani care a murit în data de 11 februarie suferea de cancer uterin în ultimul stadiu. Pe fondul unui organism slăbit de bătrâneţe şi boală, virusul gripal AH1 a evoluat agresiv. Femeia era internată în Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava după o serie de complicaţii ale gripei, încă de la finele lunii ianuarie. Ea fusese diagnosticată de medici cu bronhopneumonie, însă starea ei a continuat să se înrăutăţească pentru ca la un moment dat să fie transferată la Reanimare. Aici, bătrâna a fost intubată, dar în cele din urmă organismul ei a cedat. La fel ca şi tânărul de 23 ani, nici ea nu era vaccinată antigripal.

De câteva săptămâni, medicii se confruntă cu un val de afecţiuni respiratorii care face ravagii în rândul populaţiei. Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava este plin de pacienţi care au răcit şi au făcut diverse complicaţii. Ieri, în secţia de Boli Infecţioase a unităţii sanitare erau internaţi 54 adulţi şi 16 copii cu afecţiuni respiratorii. Din cei 54 de pacienţi adulţi, 20 sufereau de gripă, însă din fericire nici unul dintre minorii bolnavi nu era infectat cu virusul gripal. Zilnic, medicii infecţionişti de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava consultă circa 40 de persoane care au răcit şi au suferit diverse complicaţii.

Gripa este o infecţie respiratorie transmisibilă (contagioasă), cauzată de virusul gripal. În Europa, gripa apare cu regularitate în epidemii anuale, în lunile de iarnă. De obicei, epidemiile de iarnă afectează fiecare ţară pentru una sau două luni şi durează, la nivelul continentului european, aproape patru luni. Pot apărea şi infecţii sporadice în afara sezonului de gripă, cu o incidenţă foarte mică în lunile călduroase ale verii, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătăţii (MS).

Simptomele gripei seamănă cu alte infecţii virale respiratorii, însă gripa este mai severă decât răceala

Potrivit specialiştilor de la MS, nu toate persoanele care s-au infectat cu virusul gripal se îmbolnăvesc, însă cei care au forme clinice de boală prezintă simptome comune: febră, tuse, dureri în gât, dureri musculare şi articulare, dureri de cap, stare de rău, oboseală. Simptomele infecţiei cu virusul gripei seamănă cu alte infecţii virale respiratorii, însă gripa este mai severă decât răceala, care este produsă de alte virusuri respiratorii şi nu de virusul gripal.

La cazurile necomplicate de gripă simptomele se rezolvă spontan în şapte zile de la debut.

Gradul de severitate al infecţiei şi al bolii este diferit, de la lipsa totală a simptomelor (cazurile asimptomatice) la o simptomatologie minoră sau la forme severe precum pneumonia, insuficienţa cardio-respiratorie ori encefalita gripală. Bolile cronice pre-existente ale aparatului respirator şi cardiovascular se pot decompensa şi pot ameninţa viaţa pacientului.

Îmbolnăvirile severe şi complicaţiile apar mai frecvent la anumite grupe la risc: acestea includ persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, persoanele cu afecţiuni medicale cronice precum diabetul, deficitul imunitar, afecţiunile cronice respiratorii, afecţiunile cronice cardiovasculare, obezitatea. De asemenea, există un risc crescut pentru copiii la vârstele fragede şi pentru femeile gravide. Ocazional, pot apărea forme severe de gripă la persoane sănătoase care nu fac parte din aceste grupe cu risc crescut de îmbolnăvire. În pandemii, caracteristicile epidemiologice şi clinice ale gripei pot fi diferite, în funcţie de caracteristicile virusului şi de nivelul de imunitate al populaţiei faţă de un virus.