Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Infecţiile nosocomiale sau aşa-zisele infecţii intraspitaliceşti rămân o problemă de mare actualitate, în ciuda progreselor făcute în prevenirea şi controlul lor, în special ca urmare a îmbunătăţirii condiţiilor de igienă din spitale. O statistică întocmită de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Suceava şi dată publicităţii ieri de directorul adjunct medical al instituţiei, dr. Cătălina Zorescu, arată că 167 de pacienţi din totalul de 103.540 externaţi anul trecut au contractat diverşi microbi pe durata spitalizării. Practic, rata infecţiilor nosocomiale a fost de 0,16%, faţă de 0,26% în 2013, când s-au semnalat 275 de cazuri la 105.246 de bolnavi externaţi, şi faţă de 0,21% în 2012, când din cei 101.800 de pacienţi externaţi 215 au fost diagnosticaţi cu infecţii nosocomiale.
În spatele acestor statistici seci şi care nu reflectă nici pe departe realitatea, deoarece de teama unei reputaţii pătate medicii şi managerii de spitale se feresc să raporteze adevăratele cifre, se ascund şi multe drame. Şi asta, întrucât sucevenii care au avut ghinionul să se aleagă şi cu alte afecţiuni decât cele pentru care s-au internat iniţial au necesitat alte tratamente, mai costisitoare, mai lungi şi mai greu de suportat, oamenii contractând în unele cazuri microbi periculoşi, care şi-au demonstrat abilitatea de a rezista la cele mai puternice antibiotice.
Secţiile cu cel mai mare risc: Chirurgie, Pediatrie, Nou-născuţi, Obstetrică-Ginecologie, Neurologie şi Reanimare
Revenind la cifrele declarate de medicii şi managerii de spitale, acestea arată că secţiile cu cele mai multe infecţii intraspitaliceşti au fost în 2014 Chirurgie, Pediatrie, Nou-născuţi, Obstetrică-Ginecologie, Neurologie şi Reanimare. Concret, din totalul de 167 de cazuri de infecţii intraspitaliceşti, 12 au fost înregistrate în secţiile de Pediatrie, unde situaţia se prezintă în felul următor: şase infecţii respiratorii, trei digestive, două încadrate la „alte tipuri” şi o septicemie. În maternităţi au fost consemnate 15 cazuri de infecţii nosocomiale – zece cutanate, patru încadrate la „alte tipuri” şi o septicemie. La Obstetrică au fost înregistrate zece cazuri de infecţie intraspitalicească – una urinară, trei ale organelor genitale şi şase de plagă chirurgicală, în timp ce la Ginecologie au fost semnalate cinci cazuri – o infecţie respiratorie şi patru de plagă chirurgicală. La Chirurgie au fost consemnate 16 infecţii nosocomiale – una respiratorie, câte şapte digestive şi respectiv de plagă chirurgicală şi una încadrată la „alte tipuri”.
La Anestezie şi Terapie Intensivă au fost înregistrate trei infecţii, câte una respiratorie, urinară şi de plagă chirurgicală. La Dializă nu a fost raportat nici un caz de infecţie intraspitalicească, în schimb la Neurologie au fost raportate 14 cazuri - şapte respiratorii, trei digestive, una urinară, două după injecţii sau puncţii şi una încadrată la ”alte tipuri”. În celelalte secţii au fost semnalate 92 de infecţii nosocomiale, dintre care 54 respiratorii, 19 digestive, două urinare şi alte două după injecţii sau puncţii, zece de plagă chirurgicală, una cutanată şi trei încadrate la „alte tipuri”.
Spitalele Suceava şi Rădăuţi, în topul unităţilor medicale cu cele mai multe infecţii nosocomiale
Suceava şi Rădăuţi sunt spitalele cu cei mai mulţi pacienţi care au dobândit anumite infecţii pe perioada internării, mai arată raportul întocmit de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Suceava la nivelul anului trecut. Astfel, potrivit evidenţelor, Spitalul Suceava a declarat 100 de bolnavi a căror stare de sănătate s-a complicat din cauza unor microbi contractaţi pe parcursul internării, iar Spitalul Rădăuţi – 59. Prima unitate medicală menţionată a numărat 24 de infecţii nosocomiale de plagă cutanată, 22 digestive (inclusiv Clostridium difficile), două urinare, trei ale organelor genitale la femei, cinci la „alte tipuri” şi două septicemii. A doua unitate sanitară amintită a anunţat mai mult cazuri de infecţii respiratorii, 66 în total - 13 la nou-născuţi, patru digestive, trei urinare şi alte trei după injecţii sau puncţii, două de plagă chirurgicală şi şase încadrate la „alte tipuri”.
La celelalte unităţi medicale din judeţ, fenomenul infecţiilor nosocomiale este ca şi inexistent, dacă ar fi să ne luăm după datele transmise de medici şi manageri: Spitalul Vatra Dornei - un caz (de natură digestivă, internat la Pediatrie), Spitalul Fălticeni – un caz (după montarea unei branule), iar Spitalul Câmpulung Moldovenesc – şase (toate digestive, pe secţia Medicală).
Spălatul pe mâini, cea mai simplă, eficace şi necostisitoare metodă de prevenţie
Faptul că spitalele Suceava şi Rădăuţi se înregistrează cu cele mai multe infecţii dobândite pe perioada internării nu înseamnă neapărat o problemă deosebită în ceea ce priveşte curăţenia în incintă, ci o mai bună raportare a cazurilor, a ţinut să precizeze directorul adjunct medical al DSP. Doctorul Cătălina Zorescu a adăugat că dincolo de metodele avansate de prevenţie, evitarea eficace a infecţiilor nosocomiale continuă să depindă, într-o foarte mare măsură, de spălarea atentă a mâinilor înainte şi după orice manevră medicală efectuată în spitale, dar şi de educarea pacienţilor şi vizitatorilor din spitale în această privinţă.
Infecţia intraspitalicească este infecţia dobândită de pacient în cursul spitalizării pentru o altă afecţiune, cel mai adesea manifestată clinic pe parcursul internării actuale, dar posibil şi după externare. Aceste infecţii pot să apară ca urmare a unor deficienţe de igienă, sterilizare, manevre sau îngrijiri medicale şi este recunoscut faptul că nici un spital nu le poate eradica, indiferent cât de dezvoltat şi bine pus la punct. Singurul lucru care se poate face în acest sens este limitarea infecţiilor nosocomiale ca număr şi impact asupra pacienţilor, motiv pentru care fiecare spital ar trebui să aibă un plan cu protocoale pe care să-l respecte în totalitate.
