Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Din 1987, de la înfiinţarea în judeţ a primului cabinet de diabet (în fosta policlinică Areni), 33.400 de suceveni au fost diagnosticaţi cu această maladie. “Trăim o epidemie de diabet: în lume sunt 400 de milioane de persoane cu această afecţiune”, a arătat ieri, în cadrul unei conferințe de presă, organizate la hotelul Sonnenhof din Suceava, medicul diabetolog Gabriela Crețeanu. Întâlnirea cu jurnaliştii a fost prilejuită de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Diabetului Zaharat, marcată în fiecare an pe data de 14 noiembrie, iar cu această ocazie profesioniştii suceveni implicaţi în managementul diabetului zaharat au dezbătut problematica afecţiunii, importanța alimentaţiei sănătoase în prevenirea şi controlul diabetului zaharat, precum şi rolul micului dejun, ca parte a unui stil de viaţă sănătos.
Conferinţa de presă organizată ieri la hotelul Sonnenhof a fost susţinută de dr. Gabriela Creţeanu - şeful Centrului de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice Suceava, dr. Simona Clus - medic specialist Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, asistentul educator în diabet Corina Apetroaie şi psihologul Ştefan Ivan Ţugui, evenimentul făcând parte din proiectul „Sănătatea se cunoaşte de dimineaţă!”, ce se desfăşoară în 11 centre de diabet din România. Specialiştii prezenţi la manifestare au explicat că, potrivit ultimelor studii, aproximativ două milioane de români trăiesc cu diabet zaharat, iar alte peste trei milioane de români au prediabet, adică valori crescute ale zahărului din sânge, dar nu suficient de mari pentru a defini afecţiunea. Deși boala poate fi prevenită, prevalenţa diabetului zaharat în regiunea nord-estică a ţării, din care face parte şi judeţul Suceava, este de 12,38%.
50.000 de consultaţii anuale, în cabinetele medicilor diabetologi din judeţ
Datele statistice prezentate de dr. Gabriela Creţeanu arată că, anual, în judeţ sunt diagnosticaţi cu diabet 1.800 de oameni. Pe de altă parte, numărul internărilor pentru această afecţiune se ridică în fiecare an la 1.300. În total, pe parcursul unui an, 50.000 de consultaţii sunt oferite sucevenilor de medicii diabetologi din judeţ. Dr. Gabriela Creţeanu a avertizat că factorii de risc pentru diabet sunt supraponderabilitatea, obezitatea, dietele nesănătoase şi lipsa de mişcare. „Peste 70% din cazurile de diabet zaharat de tip 2 pot fi prevenite prin adoptarea unui stil de viaţă sănătos, bazat în principal pe o alimentaţie echilibrată şi pe educaţie fizică moderată”, a precizat medicul.
Pentru prevenirea îmbolnăvirilor, dr. Gabriela Creţeanu a recomandat un program eficient de scădere ponderală cu 5 până la 10% din greutatea corporală, mişcare zilnică de cel puţin 30 de minute, renunţarea la fumat, evitarea consumului de alcool şi excluderea alimentaţiei de tip junk food, care are valoare nutritivă mică, dar este bogată în calorii, grăsimi, zahăr, alcool, cofeină, sare. În schimb, meniul trebuie să includă multe legume, fructe, cereale. „Cele mai mari greșeli sunt să nu se respecte orarul meselor sau să se mănânce seara. Mesele bogate caloric trebuie să regăsească în prima parte a zilei, respectiv micul dejun şi prânzul. Cina târzie duce la insomnie şi la lipsa poftei de mâncare. Este necesar să se respecte orele de masă şi somn, să se lase ronțăitul între mese cu alimente nesănătoase precum dulciurile, covrigii sau produsele de patiserie”, a completat medicul. Dr. Gabriela Creţeanu a adăugat că persoanele care iau regulat micul dejun îşi controlează mai bine greutatea şi îşi aduc un aport suficient de fibre alimentare, calciu şi vitamine, evitând excesul de grăsimi. În plus, performanţele intelectuale sunt crescute pe tot parcursul zilei.
26 milioane de oameni, ucişi anual de alimentaţie nesănătoasă, fumat activ, sedentarism şi alcool
„Anual, din cauza alimentației nesănătoase mor 14 milioane de oameni, din cauza fumatului activ şase milioane, iar din cauza sedentarismului și alcoolului câte trei milioane de oameni”, a avertizat medicul, notând că o atenţie deosebită trebuie acordată şi etichetelor de pe alimente, unde trebuie urmărită nu doar perioada de valabilitate, ci şi conținutul în principii nutritive.
În acelaşi context, dr. Simona Clus a explicat ieri că micul dejun este un mod de a începe bine ziua, iar hrana de dimineaţă trebuie să includă fibre din cereale integrale ca ovăz sau secară, fructe și legume proaspete, consumate ca atare și nu sub formă de sucuri, lactate (iaurt, lapte și brânzeturi), carne slabă şi chiar un ou de trei ori pe săptămână pentru persoanele sănătoase. „Micul dejun trebuie să însumeze 25% din totalul energetic pentru o zi. Cantitatea trebuie să fie legată de vârstă, sex, efortul fizic care urmează a fi făcut în acea zi. Important este şi modul de pregătire a hranei, prăjelile trebuind evitate”, a spus medicul, care a recomandat părinților să ia micul dejun împreună cu copiii lor, pentru a le da “un exemplu de alimentație sănătoasă”, care îi va ajuta în viitor în prevenirea obezității și îmbolnăvirilor.
La rândul ei, asistentul medical Corina Apetroaie a vorbit despre educația terapeutică a pacienților cu diabet, considerată a fi “cea mai importantă parte a tratamentului”. Ea a arătat că pentru a preveni complicațiile acute şi cronice ale diabetului este necesară menținerea în limite normale şi a altor parametri în afară de glicemie, precum tensiunea arterială, controlul greutăţii, controlul lipidelor şi optimizarea stilului de viaţă. Principalele căi pentru a atinge acest scop ar fi respectarea orarului injecţiilor cu insulină, grija pentru dietă, ritmicitatea efortului fizic, abandonarea fumatului, controlul stării de stres, determinarea glicemiei şi prezentarea la controale periodice.
Rolul psihologului în viața pacientului cu diabet
„Prin educaţie terapeutică încercăm să responsabilizăm pacientul, îl informăm că diabetul zaharat este o boală cronică cu risc crescut de complicaţii, dar care pot fi prevenite dacă tratamentul efectuat este corect. Diabetul zaharat este o boală care evoluează silenţios şi fără semne evidente, însă atâta timp cât diabetul este bine echilibrat persoana bolnavă poate face orice îşi doreşte în viaţă”, a punctat Corina Apetroaie.
Prezent la conferinţa de presă de ieri, psihologul Ștefan Ivan Țugui a pus accent pe rolul psihologului în viața pacientului cu diabet, intervenția lui având în vedere relația diabet - stres, comportamentul alimentar al pacientului, acceptarea diagnosticului, relația dintre diabet și depresie. El a explicat că un bun management al stresului cu ajutorul psihologului poate duce la un bun management al glucozei din sânge, că schimbarea stilului alimentar este dificil de realizat, însă cu suport psihologic se pot face paşi mici, graduali, care în timp să ducă la schimbări eficiente şi stabile din acest punct de vedere. Ştefan Ivan Ţugui a mărturisit că psihologul poate ajuta bolnavul cu mici strategii de administrare a medicaţiei, în special a insulinei injectabile, ştiut fiind faptul că mulţi pacienţi se tem de această procedură. El a arătat că diabetul nu doare și nu are simptomatologie aparte, iar prin faptul că mulți pacienți își neagă diagnosticul îşi înrăutăţesc situaţia, motiv pentru care este nevoie de o acceptare a bolii, aceasta putându-se realiza cu implicarea psihologului. La final, Ştefan Ivan Ţugui a avertizat că pacienții cu diabet prezintă un risc de două ori mai mare de a face depresie, însă a ţinut să precizeze că prin tratarea ei se reglează şi nivelul glicemiei.
