Culesul legumelor în grădină şi plimbarea pe câmp, prin iarbă, pot avea urmări nebănuite, dacă sunt urmate de expunerea la soare. Doctorul dermatolog Cristina Iordăchel, şefa secţiei Dermatologie a Spitalului de Urgenţă „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, ne-a declarat, ieri, că zilnic vin la spital oameni care acuză apariţia pe pielea mâinilor şi picioarelor a unor erupţii „cu aspect ciudat”, cu vezicule şi bule, apărute după munca în grădină sau la câmp. În realitate, spune medicul, este vorba despre arsuri de gradul doi (n.r. - cu băşici) care apar din cauza contactului cu plante din grădină, precum păstârnacul şi roşiile, sau cu ierburi din flora spontană, urmat de expunerea la soare.
Explicaţia oferită de medic este aceea că sunt plante care conţin substanţe numite psoraleni, care sensibilizează extrem de mult pielea la acţiunea razelor ultraviolete, astfel că expunerea ulterioară la soare produce arsuri de gradul II. Dr. Iordăchel afirmă că atât la spital, cât şi la cabinet vin două, trei astfel de cazuri zilnic. Ea a precizat că spălarea pielii cu apă şi săpun după activităţile în grădină nu elimină sau reduce riscul, astfel că recomandarea medicală este de evitare a expunerii la soare.
Cremele nu protejează decât parţial de radiaţiile cancerigene
Medicul avertizează şi asupra eficienţei reduse a cremelor de protecţie la radiaţiile ultraviolete (UV), mai ales în intervalul orar 10.00-16.00, când UV au intensitate maximă. După ora 16.00, intensitatea acestora scade, dar persistă radiaţiile infraroşii, care dau senzaţia de căldură. Acestea însă nu sunt periculoase. „Utilizarea cremelor fotoprotectoare nu oferă o protecţie totală împotriva expunerii excesive deoarece în general fotoprotecţia se manifestă pe razele ultraviolete B, care reprezintă doar 6% din radiaţia solară, şi sunt mai puţin eficiente pe radiaţiile ultraviolete A, care înseamnă 92%. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care în ultimii ani incidenţa cancerului de piele a crescut, deşi foarte multe persoane utilizează crema fotoprotectoare. Razele ultraviolete A au acţiune cancerigenă mai pregnantă, iar fotoprotecţia cremelor este parţială”, a precizat medicul dermatolog.
Din cauza excesului de clor poate să apară o acnee agresivă, greu de tratat
Un alt risc asupra sănătăţii la care ne expunem vara şi mai ales în zilele caniculare este cel al afecţiunilor care se pot contracta la bazinele de înot, în iazuri, lacuri şi râuri. În principiu, există un set de norme legale care reglementează funcţionarea piscinelor deschise, referitoare la dezinfecţie, schimbarea apei etc. Dacă acestea sunt respectate, în apă nu sunt probleme. În caz contrar, însă, apa este un vector important de transmitere atât a unor infecţii ale pielii, cât şi digestive (prin înghiţire), conjunctivale şi genitale.
De asemenea, excesul de clor şi dezinfectanţi clorinaţi din apă pot provoca erupţii acneice pe faţă şi pe corp, destul de greu de tratat.
Pericolele nu dispar nici după ieşirea din apă. „Frecvent se produc la nivelul picioarelor infecţii micotice, dacă nu purtăm şlapi de protecţie, şi infecţii cu Papilloma virus (n.r. - negi) la nivelul tălpilor şi mâinilor. Aceste pericole există nu numai la piscinele publice, ci şi la mare sau pe malul iazurilor şi râurilor. Menţinerea prelungită a pielii în stare umedă favorizează răspândirea infecţiilor micotice şi virale”, a arătat dr. Iordăchel.
Prevenirea apariţiei acestor boli nu mai ţine de administratorul bazinului sau lacului, ci de simţul civic al fiecărei persoane, în sensul că cei care suferă de o astfel de afecţiune trebuie să meargă la medic să se trateze înainte de a accesa un spaţiu public. La piscinele închise se practică solicitarea unui aviz medical pentru cei care practică aici înotul, dar la cele deschise, menţinerea salubrităţii depinde (şi) de bunul-simţ al utilizatorilor.