Suceveni băgaţi în spital de excesul de antibiotice

23 de persoane din judeţ au fost infectate în acest an cu Clostridium difficile, o bacterie nouă şi cu o rată mare de mortalitate, mai ales în cazul vârstnicilor. Microbul care provoacă tulburări digestive se găseşte atât în spitale, cât şi în afara lor, iar apariţia lui este favorizată de consumul de antibiotice pe termen lung. Din cele 23 de cazuri de infecţie cu Clostrium difficile depistate în rândul sucevenilor în 2014, 22 au fost semnalate în comunitate, adică în afara unităţilor medicale, arată o statistică a Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava, dată publicităţii ieri de directorul medical adjunct al instituţiei, dr. Cătălina Zorescu. Potrivit evidenţelor, 12 dintre pacienţi provin din mediul urban, iar 11 din mediul rural. Pe de altă parte, 11 din cele 23 de cazuri din acest an au fost consemnate la grupa de vârstă 65-74 de ani, ceea ce arată că infecţia cu Clostridium difficile se declanşează mai uşor în cazul organismelor slăbite de bătrâneţe sau boală.
Datele centralizate de DSP Suceava indică, pentru anul trecut, 47 de persoane care au suferit o tulburare digestivă gravă, după ce au contractat infecţia cu Clostridium difficile - 31 de la oraş şi 16 de la ţară. Trei dintre cazuri au fost înregistrate la grupa de vârstă 25-34 de ani, unul la 35-44 de ani, două la 45-54 de ani, 20 la 55-64 de ani, nouă la 65-74 de ani, iar zece la 75-84 de ani.

Spitalele, un mediu cu risc crescut pentru generarea şi transmiterea microbului

Deşi în majoritatea situaţiilor pacienţii nu se aflau în spital la momentul îmbolnăvirii sau nu aveau istoric de internare, unităţile medicale reprezintă un mediu cu risc crescut pentru generarea şi transmiterea microbului. Şi asta, prin numărul mare al potenţialelor surse de infecţie cu Clostridium difficile, cât şi prin întrunirea de condiţii propice pentru apariţia bacteriei, prin terapia cu antibiotice şi starea precară de sănătate a pacienţilor, avertizează dr. Cătălina Zorescu.

În acest context, din 25 iunie, spitalele au ordin de la DSP să ia măsuri specifice de profilaxie şi să anunţe în 24 de ore toate cazurile de tulburări digestive cu Clostridium difficile pe care le au.

Potrivit datelor transmise de Direcţia de Sănătate Publică Suceava, unul dintre cele mai serioase efecte colaterale ale îngrijirilor medicale acordate în spitale îl reprezintă infecţiile cu Clostridium difficile, atât prin incidenţa cât şi prin severitatea bolii produse. Se estimează că, în SUA, în 2011, acest germene a determinat peste 330.000 de îmbolnăviri şi 14.000 de decese. În Marea Britanie, în 2007, au fost înregistrate peste 57.000 de cazuri de acest gen.

Infecţia cu Clostridium difficile, o boală costisitoare şi cu rată mare de recidivă

În România, creşterea incidenţei şi a severităţii infecţiilor cu Clostridium difficile a fost semnalată din primele luni ale lui 2011, odată cu efectuarea în ţară de teste specifice de depistare. În 2013, deşi numai câteva spitale au fost în măsură să stabilească diagnosticul de tulburare digestivă cu Clostridium difficile, datele preliminare au demonstrat o prezenţă şi o frecvenţă crescută a bolii (1.237 de cazuri raportate). O evaluare a specialiştilor europeni apreciază costurile directe de îngrijiri în Europa la 3,7 miliarde de euro (date actualizate pentru anul 2013), în timp ce statisticile din Italia (2009-2012), Germania şi Marea Britanie (2010) arată costuri de 7.000-7.500 de euro pe bolnav spitalizat.

Potrivit medicilor, primul pas pentru tratarea tulburării digestive cu Clostridium difficile este oprirea tratamentului cu antibioticele care au declanșat boala. În formele ușoare, această primă măsură poate fi suficientă pentru ameliorarea simptomelor. Totuși, majoritatea oamenilor necesită continuarea tratamentului, iar în cazuri severe se poate interveni şi chirurgical. Din păcate, de multe ori, la tulburările digestive cauzate de acest germene apar recidive sau complicaţii care conduc la deces, mai spun medicii. De remarcat că tratamentul standard pentru infecţia cu Clostridium difficile este un alt antibiotic decât cel care a provocat afecţiunea. Antibioticele luate din proprie iniţiativă, mai ales pe termen lung, cresc semnificativ riscul de îmbolnăvire.