Bolnavă de SIDA: „Am 24 de ani şi vreau şi eu să mai trăiesc”

Criza de medicamente pentru pacienţii cu HIV/SIDA a revenit în actualitate. Cei 160 de suceveni dependenţi de antiretrovirale îşi primesc tratamentul care-i ţine în viaţă cu pauze de două săptămâni. Seropozitivii le transmit autorităţilor care i-au lăsat din nou în afara sistemului şi că sistarea terapiei este un genocid. În timp ce angajaţii statului plătiţi să aibă grijă de ei ridică din umeri, pacienţii cu HIV/SIDA se îndreaptă direct spre moarte.

Mirela are 24 de ani şi este din Fălticeni. Face parte din generaţia SIDA, cea a copiilor infectaţi în 1989 prin transfuzii de sânge infectat. Avea trei ani când o mână criminală i-a frânt brusc destinul. A rămas pradă unei morţi încete, dar sigure, odată ce virusul imunodeficienţei umane, HIV, i-a invadat corpul. De-a lungul timpului a întrerupt tratamentul cu antiretrovirale de nenumărate ori. Şi nu din vina ei, ci a autorităţilor care nu au ştiut să gestioneze corect fondurile. „Într-un an nu mi-am luat medicamentele şapte luni. În a opta lună, când am reluat tratamentul, mi s-a făcut rău. Nu mă puteam ridica din pat. Două săptămâni îi trebuie corpului să se obişnuiască cu pastilele”, mărturiseşte tânăra.

Primele probleme, în decembrie

Drama din acel an o retrăieşte din nou. Încă din decembrie. Atunci au reapărut problemele cu asigurarea tratamentului. În ianuarie nu a avut deloc medicamente. În februarie, pastilele i-au ajuns doar pentru două săptămâni. La fel şi în martie. Se teme că starea ei se va înrăutăţi, ştiut fiind faptul că pauzele în tratament îi dau virusului ocazia să acţioneze. „Am 24 de ani şi vreau şi eu să mai trăiesc. Vreau să-mi fac un viitor ca toţi ceilalţi. Să am un soţ, un copil”, îşi strigă durerea Mirela.

La ora actuală, în evidenţele DSP Suceava figurează 160 de persoane cu HIV/SIDA care se află în tratament şi alte 17 care fie au refuzat să primească medicaţia specifică, fie se află într-un stadiu de evoluţie a bolii care nu necesită încă tratament. De la 1 aprilie 2013, banii pentru medicamentele de care au nevoie aceşti bolnavi nu se mai virează prin Casa de Asigurări de Sănătate Suceava, ci prin Direcţia de Sănătate Publică.

Un buget insuficient

În 2014, bugetul total alocat pentru pacienţii cu HIV/SIDA este de 2,851 milioane de lei. La acest buget se adaugă şi suma restantă de 281 mii lei, destinată achitării medicamentelor achiziţionate la finele lui 2013 şi rămase neplătite. În 2014, în trimestrul I, pentru terapia cu antiretrovirale a seropozitivilor s-a alocat suma de 404 mii lei, în trimestrul II – 974 mii lei, în trimestrul III – 973 mii lei, iar în trimestrul IV – 500 mii lei. Banii sunt însă insuficienţi, iar Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava, care face achiziţiile de medicamente, nu poate asigura stocurile necesare.

Maladia SIDA este cauzată de infecţia cu virusul imunodeficienţei dobândite, HIV. Odată ajuns în sânge, HIV afectează capacitatea de apărare a organismului contra altor infecţii, de cele mai multe ori banale. Aşa că o persoană cu SIDA poate muri din cauza unei boli obişnuite, care în cazul unei persoane normale s-ar vindeca foarte repede datorită acţiunii mecanismelor de protecţie imunologică a organismului. Tratamentul împotriva infecţiei cu HIV (terapia antiretrovirală) nu reuşeşte să vindece în totalitate boala, însă are capacitatea de a încetini evoluţia maladiei şi de a prelungi viaţa persoanelor afectate.