Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Salariile personalului medical sucevean nu se ridică la nivelul celor din ţările europene dezvoltate, spre care anual migrează zeci de cadre sanitare din judeţ, însă există şi angajaţi din Sănătate cărora munca le este răsplătită, cu timpul. Chiar dacă rezidenţii câştigă de regulă prea puţini bani faţă de cât le-ar trebui ca să trăiască decent şi să îşi asigure o educaţie medicală la standarde ridicate, medicii cu experienţă sau cu funcţii de conducere pot ajunge să câştige lunar şi câte 2.000 de euro. Conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava, unde schema de personal include în acest moment 1.204 salariaţi, ne-a pus la dispoziţie o listă cu toate categoriile de personal medical şi lefurile acestora. Informaţiile nu cuprind numele angajaţilor şi sectoarele în care-şi desfăşoară activitatea, ci doar gradul de pregătire profesională, funcţiile deţinute şi veniturile brute minime şi maxime ale acestora.
Medicii debutanţi, cu venituri cuprinse între 2.298 şi 6.714 lei
Cele mai mari salarii din Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava le au medicii şefi de secţie, ale căror câştiguri s-au situat în iulie între 3.926 şi 9.190 de lei, potrivit datelor puse la dispoziţie de conducerea unităţii sanitare. Luna trecută, cel mai bine plătit medic primar a primit 8.237 de lei, în timp ce la extrema cealaltă suma primită a fost de 3.257 de lei. Lefurile medicilor specialişti au variat în iulie între 2.298 şi 6.714 lei, iar ale medicilor de familie care fac parte din echipa Unităţii de Primire a Urgenţelor între 3.639 şi 3.962 de lei. Lista cu veniturile brute minime şi maxime transmisă de conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava arată că cel mai prost plătiţi medici sunt rezidenţii din anul I. În iulie, aceştia au primit între 1.505 şi 2.065 de lei pentru munca prestată, câştiguri care nu le asigură o existenţă decentă şi nu acoperă costurile unei educaţii medicale solide. Totuşi, promovarea în anii superiori de rezidenţiat îi aduce medicului şi o mărire salarială. Astfel, cel mai bine plătit rezident din anul II are un salariu care în luna iulie atinge pragul de 2.734 de lei, la polul opus salariul fiind de 2.614 lei. Singurul rezident din anul IV de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava a încasat luna trecută 2.041 lei, în timp ce rezidenţii din anul V au avut venituri ce se situează între 2.029 şi 3.160 de lei.
Salariile medicilor, rotunjite de „atenţiile” pacienţilor şi activitatea în cabinetele particulare
Ca şi în cazul medicilor, lefurile asistenţilor medicali variază în funcţie de pregătirea profesională şi funcţia deţinută. În iulie, suma maximă brută de pe fluturaşul de salariu al unui asistent medical şef a fost de 4.206 lei, iar cea minimă de 2.408 lei. Prin comparaţie, luna trecută, asistenţii medicali principali au avut câştiguri situate între 3.918 şi 1.847 de lei, în timp ce în cazul asistenţilor medicali, care sunt şi cel mai prost plătiţi, veniturile au variat între 3.408 şi 1.101 lei.
În ceea ce priveşte salarizarea infirmierelor de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava, lista cu câştigurile brute minime şi maxime din iulie indică sume cuprinse între 1.101 şi 2.005 lei. Aceeaşi situaţie arată că o îngrijitoare a încasat luna trecută între 846 şi 1.762 lei, iar un brancardier a primit între 1.059 şi 1.677 lei.
De menţionat că, luna trecută, cheltuielile cu personalul de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava s-au ridicat la suma de 3,262 milioane de lei.
Indiferent că-şi practică meseria în cabinete, secţii de spital sau săli de operaţie, medicii de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava îşi mai pot rotunji veniturile şi în funcţie de „atenţiile” pacienţilor pe care îi tratează. Şpăgile sau aşa-numitele plăţi informale au o tradiţie îndelungată şi au devenit o realitate atât de evidentă încât mulţi dintre ei nu se mai sfiesc s-o recunoască. Cabinetele particulare sunt o altă sursă de venit pentru majoritatea medicilor, fie că lucrează pe cont propriu sau pe bază de contract, după orele de program de la stat. Şi celelalte cadre sanitare din Spitalul Judeţean de Urgenţă Suceava au posibilitatea de a face bani frumoşi din „recunoştinţa” bolnavilor, care este legală doar până la un punct. Nu mai este de mult un secret faptul că orice serviciu efectuat de o asistentă sau o infirmieră are un tarif la negru, cunoscut şi acceptat în mod tacit de pacient.
Noua lege a salarizării: lefuri în funcţie de performanţă şi muncă ori la stat, ori la privat
Legat de plata personalului din Sănătate, trebuie spus că un proiect de lege iniţiat de Ministerul Sănătății (MS) schimbă grila de salarizare în funcţie de performanţă şi impune medicilor anumite interdicţii. Intrat în dezbatere publică în această lună, proiectul de lege spune că medicii vor fi plătiţi mai bine de la 1 ianuarie, însă cei care lucrează cu normă întreagă la stat pot să-şi ia gândul că vor mai putea presta şi la privat după program. Totuşi, chiar dacă li se interzice acest lucru, medicii au posibilitatea de a-şi rotunji veniturile muncind în secţiile private care vor fi deschise în spitalele publice. Dacă nu sunt de acord nici cu această soluţie, medicii pot opta să lucreze cu jumătate de normă la stat şi part-time la privat, iar MS spune că va avea grijă ca medicii să nu plimbe pacienţii de la stat la privat şi invers. O a treia variantă ar fi a freelance-rilor, care este mai potrivită pentru profesorii renumiţi şi care ar însemna ca medicii să încheie contract per serviciu cu diferite spitale care au nevoie de serviciile lor.
De cealaltă parte, sindicaliştii din Sănătate nu sunt de acord ca din 2014 plata personalului medical să se facă în funcţie de performanţă. Reprezentanţii cadrelor sanitare susţin că, pe noul sistem, leafa unui medic cu experienţă ar ajunge la 1.000 de euro, ceea ce, ţinând cont de veniturile actuale, nu reprezintă de fapt nici o noutate, în timp ce rezidenţii, care sunt şi cei mai predispuşi la emigrare, vor câştiga la fel de prost ca şi în momentul de faţă. Sindicaliştii din Sănătate susţin că o analiză atentă a proiectului de lege arată că statul ar urma să încaseze aproape jumătate din ceea ce se tarifează, proiectul salarizării suplimentare a medicilor (și altor categorii de salariați) având de fapt drept principal scop o creștere a încasărilor la bugetul de stat.
