Nemulţumiţi de subfinanţarea cronică din sistem, medicii ameninţă cu ample mişcări de protest, care pot merge până la grevă generală şi demisii în bloc. Doctorii susţin că s-au săturat de promisiuni fără nici un rezultat, iar din august vor declanşa acţiuni revendicative.
Preşedintele Colegiului Judeţean al Medicilor (CJM) Suceava, dr. Sorin Hîncu, a anunţat ieri, în conferinţă de presă, că profesioniştii din Sănătate s-au constituit într-o alianţă din care fac deja parte - pe lângă Colegiul Medicilor din România - Camera Federativă a Medicilor, Federaţia Sanitas, Colegiul Medicilor Dentişti din România şi Asociaţiile Medicilor Rezidenţi.
„Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor din România reunit joi, 20 iunie, a analizat situaţia personalului din sistemul de sănătate şi a constatat că, deşi există o relaţie de colaborare cu Ministerul Sănătăţii, iniţiativele luate în vederea îmbunătăţirii situaţiei nu au fost puse în practică din cauza blocajelor de la nivel executiv şi legislativ. Consiliul Naţional solicită de urgenţă ca rectificarea bugetară din sistemul sanitar să fie una pozitivă şi suficientă pentru buna funcţionare a sistemului şi dublarea veniturilor medicilor rezidenţi. Se solicită un dialog real şi o dezbatere de pe picior de egalitate privind modalitatea de punere în practică a tuturor doleanţelor Colegiului Medicilor din România”, a informat ieri dr. Sorin Hîncu.
Ce cuprinde lista de revendicări a medicilor
Preşedintele CJM Suceava a arătat că pe plan local va fi distribuit în aceste zile un chestionar, prin care cei 900 de medici din judeţ sunt invitaţi să-şi spună părerea cu privire la acţiunile revendicative anunţate din august.
Dr. Sorin Hîncu a explicat că profesioniştii din Sănătate cer deblocarea posturilor în sistemul sanitar şi renunţarea la orice barieră în ceea ce priveşte fondul pentru plata personalului, în prezent acesta fiind de 70% din suma decontată de CNAS. Alte revendicări vizează excluderea din categoria de bugetari a medicilor, dată fiind practica independentă şi autonomă a acestora, şi precizarea în mod expres că medicul nu este funcţionar public şi nici echivalent al acestuia. Protestatarii mai cer majorarea veniturilor medicilor, astfel încât venitul minim al unui rezident să fie echivalent cu trei salarii medii pe economie, precum şi condiţii de muncă decente pentru medici, pentru a putea „asigura un act medical de calitate şi implicit siguranţa pacientului”.
Necondiţionarea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România de încheierea asigurării de malpraxis, renunţarea la blamarea medicilor şi respect din partea decidenţilor, reducerea birocraţiei şi simplificarea documentelor medicale în relaţia medic-pacient se numără, de asemenea, printre solicitările profesioniştilor din Sănătate.
Medicii români, cei mai prost plătiţi din Europa
Protestatarii au votat deja un calendar al viitoarelor acţiuni revendicative pe care susţin că nu vor ezita să-l pună în practică dacă solicitările nu le vor fi luate în calcul de guvernanţi. Acesta cuprinde adunări de analiză şi protest privind starea sistemului de sănătate la nivel judeţean – în luna august, marşuri de protest şi pichetări – în luna septembrie, proteste pe legea conflictelor de muncă – în luna octombrie şi demisia în bloc - în luna noiembrie.
Ţara noastră le oferă medicilor cele mai mici salarii din toată Europa. Peste 20.000 de medici români salvează vieţi în străinătate, chiar dacă statul a plătit pentru pregătirea lor aproape 230 de milioane de euro, iar cei rămaşi în ţară sunt prost plătiţi, responsabilitatea fiind a României, care îi alungă, se arată întru-un studiu al Colegiului Medicilor din România.
Statisticile arată că numai anul acesta 3.000 de medici români au ales să lucreze peste hotare, cu 30% mai mulţi decât anul trecut. Aceştia pot câştiga între 6.000 şi 12.000 de euro pe lună, lucrând în condiţii decente, potrivit firmelor de recrutare, sau minimum 2.000-3.000 de euro lunar în Germania, ţara care le oferă rezidenţilor cele mai mici salarii din occident, salarii care chiar şi în aceste condiţii sunt de până la zece ori mai mari decât cele din România.