Printează articolul
Trimite e-mail
Sistemul de sănătate românesc este „în criză profundă definită prin subfinanţare şi politica demagogică legată de finanţarea acestui sistem, de aruncare a prafului în ochi, condiţii în care spitalele din ţară ar putea rămâne fără bani din luna octombrie”, a declarat ieri, la Suceava, în cadrul unei conferinţe de presă, prof. dr. Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România.
Prezent în judeţ cu prilejul celei de-a doua ediţii a Zilelor Medicale ale Sucevei, Astărăstoae a arătat că fondurile alocate pentru îngrijirea pacienţilor au scăzut cu 18%, deşi „guvernanţii s-au bătut cu pumnul în piept că au dat un miliard de euro în plus la bugetul Sănătăţii”.
„Prin Directiva Europeană nou introdusă, orice se achiziţionează se plăteşte în 60 de zile, ceea ce înseamnă că datoriile nu mai pot fi amânate pentru anul viitor. Aşa se face că toată această creştere este direcţionată de fapt în alte domenii, cum ar fi plata arieratelor la medicamente, aparatură medicală. Deci, nici un ban nu merge direct către sistemul de îngrijiri de sănătate”, a spus preşedintele CMR.
„România e bolnavă. Au crescut morbiditatea, bolile cronice, mortalitatea nejustificată”
El a apreciat că sistemul de îngrijiri de sănătate este „marcat de inechităţi majore”, fapt care „pune în pericol siguranţa programelor derulate la nivel naţional, dar şi a corpului medical”.
Astărăstoae s-a arătat îngrijorat de faptul că rectificarea bugetară anunţată de prim-ministrul Victor Ponta nu va fi pozitivă, apreciind că „trebuie să existe o finanţare corespunzătoare a sistemului de sănătate înainte de a discuta despre orice alte probleme”.
„România e bolnavă, nu poate creşte PIB-ul, nu putem ieşi din recesiune atâta timp cât nu există o stare corespunzătoare de sănătate a populaţiei. Ori, noi, la toţi parametrii suntem pe ultimul loc. În România au crescut morbiditatea, bolile cronice, mortalitatea nejustificată”, a punctat Astărăstoae.
Preşedintele CMR a subliniat că toate ţările care s-au dezvoltat economic au investit în primul rând în sănătate, însă în ţara noastră nu numai că acest lucru nu se întâmplă, dar se constată o „presiune şi o blamare a corpului medical”. Atacurile la adresa corpului medical au existat şi în perioada comunistă, dar nu de o asemenea manieră ca de la 1 ianuarie 2013, de când medicii au fost controlaţi de toate instituţiile statului, dar nu cu „bună credinţă şi cu prezumţia de nevinovăţie”, a adăugat Astărăstoae.
Zilele Medicale ale Sucevei au debutat ieri, circa 350 de persoane fiind aşteptate să participe la eveniment
„Dacă vrem ca România să nu fie bolnavă, trebuie să finanţăm corespunzător sistemul de îngrijiri de sănătate, să respectăm şi să nu hăituim corpul medical, să construim politici intersectoriale care să ducă la dezvoltarea economică, socială şi culturală”, a conchis preşedintele CMR.
Toate aceste neajunsuri care definesc sectorul sanitar au fost dezbătute ieri şi în şedinţa Consiliului Naţional al CMR, organizată la fel ca în 2012 tot la Suceava. „Am ales să organizăm la Suceava şedinţa Consiliului Naţional ca o recunoaştere a ceea ce face Colegiul Medicilor Suceava, care înţelege raţiunea de a exista a acestui corp profesional. Am vrut să le acordăm o susţinere, măcar morală pentru că au organizat această manifestare ştiinţifică care sperăm să devină tradiţie”, a completat Astărăstoae.
Zilele Medicale ale Sucevei au debutat ieri, circa 350 de persoane fiind aşteptate să participe la eveniment. În conferinţa de presă de ieri, preşedintele Colegiului Medicilor Suceava, dr. Sorin Hîncu, a informat că tema aleasă pentru cea de-a doua ediţie a manifestării - „Urgenţele medico-chirurgicale. Actualităţi medicale.” - ar putea deveni permanentă şi şi-a exprimat dorinţa ca, de anul viitor, la lucrări să fie cooptate şi cadrele medii sanitare, care „să aibă posibilitatea unui schimb de experienţă pe temele şi problemele specialităţii lor”.
