Tot mai multe afecţiuni respiratorii, în rândul populaţiei

Numărul infecţiilor acute de căi respiratorii superioare şi al pneumoniilor a crescut în ultima săptămână, se arată într-o situaţie a Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Suceava. Potrivit evidenţelor, în perioada 19-25 noiembrie, 2.831 de persoane au ajuns la doctor din cauza afecţiunilor respiratorii de sezon, faţă de 2.701 în intervalul precedent, 12-18 noiembrie.

Astfel, în săptămâna 19-25noiembrie, 2.282 de suceveni au fost diagnosticaţi cu infecţii acute ale căilor respiratorii superioare. Cele mai multe cazuri, respectiv 719, au fost înregistrate la copiii cu vârste între 5 şi 14 ani, categorie de vârstă urmată de 2-4 ani, cu 486 de cazuri, 15-49 ani, cu 476 de cazuri, 0-1 an, cu 315 cazuri, 50-64 de ani, cu 170 de cazuri, şi 65 de ani şi peste, cu 116 cazuri.

În săptămâna 19-25 noiembrie, alte 549 de persoane din judeţ au fost diagnosticate cu pneumonii. Cele mai multe îmbolnăviri, în număr de 126, s-au înregistrat la grupa de vârstă 5-14 ani, urmată de 15-49 ani, cu 111 cazuri, 2-4 ani, cu 92 de cazuri, 50-64 ani, cu 85 de cazuri, 65 ani şi peste, cu 71 de cazuri, 0-1 an, cu 64 de cazuri.

În săptămâna 19-25 noiembrie, 73 de persoane cu infecţii acute ale căilor respiratorii şi alte 101 cu pneumonii au necesitat tratament intraspitalicesc. Majoritatea celor internaţi au fost copii cu vârsta între 0–1 an (16 cu infecţii acute ale căilor respiratorii superioare şi 52 cu pneumonii).

Până în prezent, în judeţ nu a fost confirmat nici un caz de gripă, deşi în ţară au fost semnalate mai multe îmbolnăviri în rândul populaţiei. Medicii suceveni se aşteaptă însă la o apariţie a cazurilor de acest gen în perioada imediat următoare şi atrag atenţia asupra măsurilor de prevenţie.

Gripa, o boală cu un indice de contagiozitate de 100%

Dr. Olga Adriana Căliman Sturdza, de la Centrul de diagnostic şi tratament cu profil de boli infecţioase, care funcţionează în regim privat pe strada Tineretului din cartierul Burdujeni, arată că gripa este o boală infecţioasă foarte contagioasă, care se transmite pe cale aeriană, bolnavii eliminând virusul prin picături de salivă şi secreţii respiratorii (strănut, tuse). Cazurile secundare apar direct, dar, foarte important, şi indirect, virusul putând fi vehiculat la distanţă prin obiecte sau praf aerosolic contaminate. Contagiozitatea este ridicată, indicele fiind de aproape 100%.

Potrivit medicului, virozele respiratorii şi gripa debutează cu dureri în gât, tuse, secreţii apoase nazale şi febră. În virozele respiratorii (răcelile banale) febra nu este mare (până la 38 grade) în timp ce în gripă febra creşte până la 40 grade. Pacientul se confruntă cu o stare de oboseală accentuată, dureri de cap şi oculare, dureri musculare şi articulare, tuse uscată, dureri de gât, lipsa poftei de mâncare, stare generală alterată.

„Gripa evoluează mult mai sever decât o răceală banală în care vindecarea survine în două, patru zile, maximum şapte zile. Febra se poate menţine în gripă în plafon, 39-40 grade, timp de cinci, şapte zile, şi poate fi rezistentă la antitermicele uzuale. Perioada de convalescenţă în gripă durează una, două săptămâni şi este însoţită de astenie marcată”, explică specialistul sucevean adăugând că, uneori, pot interveni şi complicaţii: larigita acută obstruantă, bronşiolita capilară (letală la copilul mic), pneumonii virale sau de suprainfecţie, bronhopneumonii, encefalite, meningite, miocardite. Complicaţiile prin suprainfecţii bacteriene sunt foarte frecvente şi de mare gravitate la persoanele cu handicap imun şi la vârste extreme (sugari, bătrâni). La copiii trataţi cu aspirină poate apare sindromul Reye, o encefalopatie acută gravă.

Vaccinarea, singura metodă eficientă de a evita gripa

Dr. Olga Adriana Căliman Sturdza precizează că tratamentul gripei necomplicate constă în repaus la pat câteva zile (se internează în spital doar formele severe şi complicate), cu asigurarea unui microclimat cât mai puţin solicitant (temperatură şi umiditate). Dieta va fi cât mai uşoară, cu accent deosebit pe hidratare (ceaiuri, supe).

Se administrează numai simptomatice: antitermice (paracetamol, ibuprofen), vitamina C (preferabil sub formă naturală de sucuri proaspete), gargară cu apă călduţă cu sare, inhalaţii cu ceai de muşeţel sau uleiuri volatile, expectorante, antihistaminice. Nu se administrează antibiotice decât în cazurile complicate cu suprainfecţii bacteriene (pneumonii, bronhopneumonii, otite, sinuzite), avertizează specialistul sucevean. În cazurile severe sau la care apar complicaţii, se administrează şi antivirale sub formă orală (Tamiflu) sau inhalatorie (Relemza), mai spune medicul.

Potrivit dr. Olga Adriana Căliman Sturdza, măsurile de prevenire a gripei constau în evitarea aglomeraţiilor din mijloacele de transport în comun, magazine, restaurante, cafenele, evitarea contactelor apropiate, repaus la domiciliu în cazul în care boala s-a instalat deja, spălarea frecventă a mâinilor, evitarea atingerii nasului, gurii şi ochilor. Aceste măsuri pot ajuta la prevenirea bolii, dar nu sunt întotdeauna eficiente. Singura metodă de a evita gripa o constituie vaccinarea antigripală în lunile octombrie-noiembrie, cu menţiunea că vaccinul nu protejează de alte viroze care pot fi contactate în timpul iernii.

Când şi cui se recomandă administrarea serului

“Vaccinul are nevoie de 14 zile pentru a oferi imunitate şi oferă protecţie timp de un an. Vaccinarea antigriplă se adresează în mod prioritar persoanelor cu risc crescut, cum ar fi vârstnici peste 65 ani, copii cu status imunitar scăzut, malformaţii, bolnavilor cu astm bronşic, diabet, boli cronice ale aparatului respirator, afecţiuni cardiovasculare, insuficienţă renală, anemii, infecţia HIV/SIDA, pacienţilor cu cancer. De asemenea, vaccinul este indicat persoanelor cu risc infecţios major, respectiv personal sanitar, angajaţi din transporturi, elevi şi studenţi, militari.

Vaccinul nu poate fi administrat persoanelor cu boli infecţioase acute, gravidelor în primul trimestru, persoanelor sub terapie cu citostatice, cu grefe de organ sau alergice la ou. Se recomandă precauţii şi în administrarea la copiii în vârstă de până la şase luni de zile”, a adăugat specialistul sucevean.

Campania de vaccinare gratuită a Ministerului Sănătăţii împotriva gripei a început în a doua parte a lunii noiembrie şi are ca scop reducerea îmbolnăvirilor de gripă prin imunizarea cu prioritate a persoanelor cu risc ridicat de îmbolnăvire.