Focarul de scarlatină izbucnit în judeţ, departe de a fi stins

Zeci de cazuri de scarlatină confirmate şi multe altele nedeclarate în grădiniţele şi şcolile din judeţ, de la debutul noului an şcolar. Acesta este bilanţul provizoriu al focarului de scarlatină izbucnit în colectivităţile de copii, un focar departe de a fi stins, având în vedere caracterul sezonier al bolii, care apare cu preponderenţă în perioadele mai reci ale anului, respectiv toamna, iarna şi la începutul primăverii.

Dr. Olga Sturdza, de la Centrul de diagnostic şi tratament cu profil de boli infecţioase, care funcţionează în regim privat pe strada Tineretului din cartierul Burdujeni, atrage atenţia asupra gravităţii acestei afecţiuni şi a importanţei pe care o reprezintă internarea în spital în vederea efectuării tratamentului.

Potrivit medicului, scarlatina este o boală acută infecţioasă eruptivă dată de streptococul beta hemolitic de grupa A.

Clinic, afecţiunea se caracterizează prin febră, angină (inflamarea gâtului) şi o erupţie specifică pe piele, denumită exantem. Boala se transmite pe cale aeriană şi este mai frecventă la copiii cu vârste între 5 şi 15 ani.

Scarlatina apare mai des în anotimpurile reci, sporadic sau sub formă de mici epidemii în colectivităţi. Receptivitatea la boală este redusă sub vârsta de 3 ani, scarlatina apărând excepţional sub vârsta de 1 an şi foarte rar peste 50 ani. Incubaţia bolii este de 3-6 zile cu limite între 1-10 zile.

Simptome

Debutul este brusc, cu febră înaltă (39-40 grade Celsius), frisoane, dureri faringiene şi abdominale, vărsături, dureri de cap. Faringele şi amigdalele sunt intens congestive sau cu depozite pultacee (acoperite de un exsudat alb), limba este roşie şi umflată, acoperită cu depozit alb-cenuşiu.

După 12-48 ore apare o erupţie, iniţial pe torace şi la rădăcina membrelor, care se generalizează în 1-2 zile, dar respectând faţa, palmele şi tălpile picioarelor. Erupţia este micropapuloasă (cu bubiţe mici şi roşii), aspră, uşor pruriginoasă (caracterizată prin mâncărimi ale pielii). Faţa bolnavului apare ca şi cum ar fi pălmuită, cu obrajii congestivi, contrastând cu paloarea din jurul gurii şi a nasului.

“Exantemul este reprezentat de o angină eritematoasă, <în flacără>, sau pultacee, însoţită de adenopatii submandibulare. Ciclul lingual cuprinde modificările aspectului limbii, care iniţial este saburală, cu marginile şi vârful roşii, apoi descuamată de la periferie la centru, pentru a deveni complet roşie în a şasea zi de boală. Papilele linguale proemină - limba <zmeurie>, iar ulterior limba se reepitelizează devenind roşie-închis şi lucioasă - <limba de pisică>. Aspectul limbii permite aprecierea numărului zilelor de boală în scarlatină”, arată specialistul sucevean.

Complicaţii

Dr. Olga Sturdza subliniază că, netratată, scarlatina duce la descuamarea tegumentelor, mai des la degete, palme, tălpile picioarelor, unde pielea se desprinde practic în fâşii (aşa numitele lambouri).

Complicaţiile toxice apar precoce şi acompaniază scarlatina în primele zile de boală: nefrita toxică, arterita toxică, şocul toxic, encefalita toxică (cu convulsii şi comă), miocardita toxică, hepatita toxică (cu icter) şi suprarenalita. Complicaţiile septice pot fi de vecinătate, respectiv adenite, mastoidite, rinite, otite, sinuzite, laringite şi la distanţă – meningite, septicemii.

Complicaţiile imunologice sunt tardive şi constau în reumatism articular acut, glomerulonefrită difuză acută, eritemul nodos, coree Sydenham, apărând cel mai frecvent între a 15-a şi a 25-a zi de boală.

Diagnosticul se bazează pe date clinice, epidemiologice şi de laborator.

Prognosticul este favorabil, iar complicaţiile sunt rare la cei trataţi, adaugă dr. Olga Sturdza, cu precizarea că pacientul cu scarlatină se izolează obligatoriu în spital (boală cu declarare obligatorie).

Tratament

În ceea ce priveşte tratamentul, specialistul sucevean spune că penicilina este antibioticul de elecţie, acesta fiind administrat sub formă injectabilă – Penicilină G în doză de 800.000-4 UI / zi, în funcţie de vârstă, timp de 6 zile, sau sub formă orală - Penicilina V timp de 10 zile.

Tratamentul se încheie cu o doză de Moldamin de 600.000 UI la copil sau 1.200.000 UI la adult, doză repetată în a 14-a zi şi a 21- zi de boală.

Bolnavii alergici la penicilină se vor trata cu Eritromicină 30-50 mg/KgC/zi, Clindamicină sau Cefadroxil timp de 10 zile.

Tratamentul simptomatic constă în antitermice, gargară cu muşeţel.

Contacţii bolnavilor de scarlatină sunt trataţi cu Penicilina V, iar cei alergici la  penicilină cu un Macrolid (Eritromicină, Claritromicină)  timp de 8 zile.

„Dispensarizarea convalescenţilor de scarlatină este obligatorie timp de trei săptămâni, pentru depistarea la timp a apariţiei sindroamelor poststreptococice. Este obligatoriu examenul de urină săptămânal şi controlul culturii faringiene pentru streptococ beta-hemolitic din grupa A la persoanele cu risc. Examenul clinic va privi articulaţiile, auscultaţia cordului, tensiunea arterială, decelarea edemelor, ca şi cercetarea reactanţilor de fază acută la suspiciunea de reumatism articular acut”, încheie dr. Olga Sturdza.