Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate, la Ciocăneşti - “Satul cultural al României” 2014

În perioada 1-2 martie, în comuna Ciocăneşti s-a desfăşurat cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Naţional al Ouălor Încondeiate.

Deschiderea festivalului a avut loc în curtea Casei de Cultură „Florin Gheucă” cu oficierea unei slujbe religioase de preoţii parohi din Ciocăneşti împreună cu protopopul Aurel Goraş, în cadrul căreia preoţii, corul bisericii din lemn din satul Botoş şi cei prezenţi s-au rugat pentru păstrarea tradiţiilor populare şi pentru ostenitorii celor XI ediţii ale festivalului.

Primarul comunei, Radu Ciocan, ne-a declarat: “Acest eveniment reprezintă debutul pachetului cultural cu care Ciocăneştiul s-a prezentat în faţa juriului pentru desemnarea <Satului cultural al României> pentru anul 2014. Considerăm acest titlu o recunoaştere a faptului că în comuna noastră s-au desfăşurat evenimente culturale de înaltă calitate de la reînfiinţarea comunei până în prezent. Acest titlu este al tuturor ciocăneştenilor, o contribuţie importantă la aceste iniţiative culturale având-o fostul primar Gheorghe Tomoiagă. Sperăm ca la sfârşitul celor două zile să fiţi de acord cu noi că nu am primit acest titlu în mod gratuit. Mă bucur să salut prezenţa la Ciocăneşti a încondeietorilor din Olt, Brăila, Braşov, Cluj, Neamţ, Iaşi, Botoşani şi tot ceea ce înseamnă Bucovina”.

Muzeul Naţional al Ouălor Încondeiate, atracţia turiştilor

După mesajele gazdelor şi ale invitaţilor, printre care s-au numărat senatorul Gheorghe Flutur, consilierul judeţean Ioan Abutnariţei (a transmis mesajul lui Cătălin Nechifor, preşedintele Consiliului Judeţean), Nicolae Marghiol, preşedintele Asociaţiei “Cele mai frumoase sate din România”, şi cercetătorul etnograf Angela Paveliuc Olaru, a avut loc slujba de sfinţire a noii locaţii a Muzeului Naţional al Ouălor Încondeiate. Pentru că vechea clădire urmează să intre în reabilitare, colecţiile de ouă au fost mutate într-un spaţiu generos şi special amenajat situat la etajul Casei de Cultură.

În cadrul Expoziţiei naţionale de ouă încondeiate (cu vânzare), peste 100 de încondeietori din întreaga ţară au expus câteva mii de ouă muncite în această iarnă. Preţurile au variat de la câţiva lei până la câteva sute de lei, în funcţie de mărimea oului şi valoarea artistică a modelului folosit, cele mai scumpe fiind cele de struţ la care s-a folosit foiţă de aur. Printre noutăţile din acest an s-au numărat ouăle decorate prin tehnica quilling şi cele înnobilate prin gravură, iar printre încondeietori, două prezenţe nu puteau să treacă neobservate. Una a fost francezul Christian Bra, care a învăţat să încondeieze la Moldoviţa în urmă cu şase ani, iar anul acesta a dorit să fie prezent şi la Ciocăneşti. Al doilea decorator de ouă, la care s-a stat la rând, a fost caricaturistul Ovidiu Ambrozie Bortă BOA, care a realizat în stilul specific, dar înlocuind hârtia cu oul şi creioanele cu vopsele, un altfel de portret al încondeietorilor, fie ei copii sau adulţi.

Expoziţie de lăzi de zestre

Un alt spaţiu muzeistic a fost inaugurat tot sâmbătă în vecinătatea primăriei. Aici au fost expuse câteva zeci de lăzi de zestre din întreaga Bucovină. Atenţia vizitatorilor a fost atrasă de lăzile având o vechime de peste 100 de ani, ornamentate cu picturi având motive populare specifice localităţii de provenienţă. Pe lângă costume populare, unele cu o vechime de 120 de ani, ştergare, plăpumi, perne, covoare, din lada de zestre nu au lipsit nici fotografiile foarte vechi, care au scos în evidenţă faptul că portul popular se păstrează nealterat în unele localităţi.

Simpozioane şi lansări de carte

Simpozionul „Mărţişorul – Origine şi semnificaţie” desfăşurat la Muzeul Etnografic din Ciocăneşti şi lansarea cărţilor „Ouăle încondeiate – Simbol şi tradiţie”, autor Viorica Carciga, „Ouă încondeiate din zonele etnografice Botoşani şi Câmpulung Moldovenesc”, autor Angela Paveliuc Olariu, „Arhitectura populară bucovineană”, scrisă de muzeograful Mihai Camilar, primul volum „Oul, simbol şi artă” al amplei lucrări „Istorii şi poveşti din Ciocăneşti” a lui Paul Braşcanu şi „Muzeul Oului Vama – Bucovina”, o prezentare mai mult umoristică a Muzeului Ouălor Încondeiate de la Vama realizată de prof. ing. Cătălina Orşivschi, au stârnit interesul celor aflaţi în număr mare la Ciocăneşti, mulţi dorind să le fie alături autorilor.

Nunta tradiţională pusă în scenă

În generosul spaţiu oferit de Casa de Cultură a avut loc vizionarea filmului documentar „Simbolistica motivelor ornamentale de pe ouăle încondeiate”, o producţie a TVR, prezentare de carte religioasă foarte veche şi carte românească rară realizată de Andrei Avram şi vernisajul expoziţiei de icoane pe sticlă a pictorului Filon Lucău.

Obiceiul nunţii la Ciocăneşti, un spectacol artistic – teatral pus în scenă de tinerii din această localitate, coordonaţi de cunoscutul solist de muzică populară Pamfil Roată, a făcut neîncăpător spaţiul sălii de spectacole pentru cei care au dorit să vadă acest obicei.

Timp de o oră artiştii populari au prezentat toate etapele unei nunţi tradiţionale din această zonă, nefiind ratat nici un amănunt din pregătirea nunţii, care începe cu câteva luni înainte, sau din desfăşurarea acesteia. Multe dintre persoanele mai în vârstă au avut ochii în lacrimi aducându-şi aminte că în urmă cu 40 sau 50 de ani au fost la fel ca mirii de pe scenă, iar părinţii lor aveau rolul socrilor.

Ediţia a II-a a Concursului Interjudeţean „Tradiţie – Valoare sacră”

Ediţia a II-a a Concursului Interjudeţean „Tradiţie – Valoare sacră” a reunit la Şcoala Gimnazială Ciocăneşti peste 100 de copii, cei mai buni încondeietori de ouă din întreaga ţară. Concursul s-a desfăşurat pe trei secţiuni: Ouă încondeiate, Cusături tradiţionale şi Obiceiuri pascale. Alături de copii de la şcolile din Bucovina, şi în acest an elevi din Braşov şi Brăila au dovedit că stăpânesc foarte bine diverse tehnici de încondeiere a ouălor, juriul de specialitate având de punctat pe lângă folosirea corectă a procedeului de decorare, reproducerea pe ou a modelelor specifice zonei din care au provenit concurenţii şi costumul popular al participanţilor.

La final toţi concurenţii au primit diplome de participare, menţiuni, iar cei mai buni, premii. Concursul face parte din Calendarul Naţional al Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

„Cele mai frumoase coşuri pascale” şi concursul gastronomic „Lăsata secului”

De la ediţia din acest an nu au lipsit nici concursul „Cele mai frumoase coşuri pascale” şi nici concursul gastronomic „Lăsata secului”.

La concursul de coşuri pascale juriul a fost nevoit să aleagă din cele aproape 100 de coşuri pregătite de gospodinele din Ciocăneşti şi de cele venite din alte localităţi ale judeţului pe cele mai frumoase. Aşa cum am aflat de la Petre Horvat, preşedintele juriului, coşului pascal din Ciocăneşti îi este specific păstrăvul.

“Hora meşterilor populari”

După festivitatea de premiere a concursurilor organizate în prima zi, la Casa de Cultură a avut loc “Hora meşterilor populari”, la care accesul a fost permis doar celor care au venit îmbrăcaţi în costumul popular. Printre invitaţi s-au numărat Taraful „Ionică Ţaran” şi Ansamblul „Bistriţa Aurie” din Ciocăneşti, Orchestra „Rapsozii Câmpulungului” şi soliştii Sofia Vicoveanca şi Dorica Raţiu.

Duminică, după Sfânta Liturghie oficiată la bisericile şi schiturile din comună, s-au putut vizita în continuare expoziţia naţională de ouă încondeiate şi expoziţia de lăzi de zestre. După-amiază, pe scena casei de cultură au evoluat Dorica Raţiu şi Pamfil Roată, Orchestra Populară „Rapsozii Botoşanilor” cu soliştii Daniela Condurache, Cornelia Ciobanu, Elena Mândrescu, Laura Ştefănescu, Dan Doboş, Petronela Rusu, Constantin Petrescu, seara încheindu-se cu folclor maramureşean interpretat de Ionuţ Sidău.

Organizatorii ediţiei din acest an ai festivalului au fost Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural Bucovina, Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Primăria, Consiliul Local şi Şcoala Gimnazială Ciocăneşti.