Parohia „Sfântul Antonie cel Mare”, de lângă Piaţa Mică, îşi serbează astăzi hramul

Credincioşii Parohiei „Sfântul Antonie cel Mare”, de lângă Piaţa Mică, serbează astăzi hramul bisericii. Este singura biserică din municipiul Suceava care serbează în această zi hramul. Hramul Sfântului Antonie cel Mare a fost opţiunea preotului paroh Doru Filip, care ne-a spus ca „a fost o alegere pur personală, fiind impresionat în permanenţă, încă din tinereţe, de performanţele spirituale ale Sfântului Antonie Egipteanul. Acesta a trăit într-o permanenţă rugăciune, în asceză profundă, şi se spune că şi demonii se temeau de el”.

Credincioşii din această parohie au mare încredere în patronul spiritual al acestei biserici, în special tinerii care vin cu nădejdea ca li se vor îndeplini toate dorinţele. „Sf. Antonie cel Mare este un exemplu de curăţenie, de puritate, de credinţă, de aceea nu uit niciodată să intru şi să mă rog Lui, de câte ori am prilejul să fiu prin apropiere. Vin în mod frecvent la această biserică în sesiune, înainte de fiecare examen şi mi-a mers foarte bine”, ne-a spus o credincioasă.

Ziua de vineri, consacrată Sfântului Anton de Padova - în Biserica Catolică

Sfântul Antonie cel Mare este mult mai cunoscut şi „cinstit” în sudul ţării, mai ales în Ţara Românească. În Moldova, doar biserica din Suceava purtându-i numele. Preotul Filip ne-a spus ca încă se mai face confuzie între Sf. Antonie cel Mare Egipteanul şi Anton de Padova pe care îl sărbătoresc credincioşii catolici. Creştinii catolici spun că milioanele de pelerini care aleargă la mormântul Sfântului Anton, la Bazilica Sf. Anton, din Padova, în fiecare an, şi mulţimea de credincioşi care participă la Sfânta Liturghie în zi de vineri, zi consacrată devoţiunii antoniene în mod deosebit este dovada cea mai elocventă că acest sfânt este foarte apreciat de toţi credincioşii catolici. Anton de Padova a fost proclamat sfânt de Papa Grigore al IX-lea, ce l-a propus, ca exemplu de viaţă creştină, Bisericii Universale, pe data de 30 mai 1232, după doar 11 luni de la moartea sa. Preotul Doru Filip ne-a mai spus ca Sfântul Antonie cel Mare este ocrotitorul celor necăsătoriţi. De aceea tinerii pot veni cu încredere să-şi aplece genunchii în faţa icoanei Sf. Antonie cel Mare şi să-i ceară ajutorul. Crezând în el, Sfântul îi va ajuta şi le va da „parte bună”.

Tot în această zi, Biserica „Sfânta Vineri” din Suceava cinsteşte ziua Sfântului Antonie cel Mare, ca pe al doilea hram al bisericii.

Slujire arhierească, astăzi, la Mănăstirea Piatra Tăieturii din comuna Panaci

ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, va săvârşi astăzi Sfânta Liturghie la Mănăstirea Piatra Tăieturii din comuna Panaci.

Mănăstirea 'Piatra Tăieturii' se află pe vârf de munte, pe raza comunei Panaci, judeţul Suceava, la o altitudine de 1492 m şi la o distanţă de 24 km faţă de oraşul Vatra Dornei şi 12 km faţă de Şaru Bucovinei, pe drumul ce duce în Munţii Călimani. Iniţial, pe locul actualei mănăstiri a fost un schit. Piatra de temelie a fost pusă în anul 1933 de către preotul Iosif Achirilei, ctitorul acestui aşezământ, pe locul proprietăţii familiei sale. Mormântul său se află astăzi în naosul bisericii mari acoperit de o lespede de marmură. Schitul a fost sfinţit la 8 septembrie 1933, de către Mitropolitul Bucovinei, Nectarie Cotlarciuc. Prin Decretul 410/1959 schitul a fost desfiinţat, în anul 1962 fiind chiar demolat. Schitul Piatra Tăieturii a fost reînfiinţat la 1 iunie 1990 de Înalt Preasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ca mănăstire de călugări. La 1 iunie 1997 a fost finalizată construirea bisericii cu hramul Naşterea Maicii Domnului.
Lângă mănăstire este o cruce înaltă, ridicată pe borna ce marca odinioară hotarul cu Imperiul Austro-Ungar. Atât troiţa de la poarta de jos a mănăstirii, cât şi peştera pictată de la baza stâncii 'Piatra Tăieturii' sunt sfinţite cu hramul "Sfântul Antonie cel Mare". În pădurea de la Piatra Tăieturii a trăit în pustie părintele Ilie Cleopa.

(D. M.)