24 Aprilie

„Antichităţi şi documente istorice din Bucovina”

„Antichităţile din Bucovina au pentru studiul istoriei române o însemnătate necontestabilă, atât prin mulţimea cât şi prin preţul lor istoric. În această ţară aflăm un şir întreg de mănăstiri şi biserici din diferite timpuri, zidite de voievozii şi boierii români. Ele au fost înzestrate de către ctitorii lor cu moşii întinse şi cu feliurite obiecte scumpe. Ca să arătăm ce feliu de lucruri se pot afla în mănăstirile şi bisericile noastre, amintim numai: Codicele voroneţean şi Evangheliul din Voroneţ, cu portretul adevărat al marelui Ştefan. După alipirea Bucovinei cătră imperiul austriac s’au secularizat moşiile mănăstiresci, formându-se din ele Fondul religionar gr. or., aşa că astăzi număram numai trei mănăstiri. Odoarele acestor mănăstiri secularizate, închinate de voevozi şi de boieri, au trecut în proprietatea bisericilor. Din inventarierea acestor obiecte însă rezultă o nepăsare totală faţă de antichităţile preţioase pe care le posedăm, căci sunt trecute în inventar cu un preţ foarte mic, care reprezintă numai materia din care sunt lucrate”.    

„Revista Politică”, Anul I, nr. 23, 15 Prier 1887.     

„Bustul lui Ciprian Porumbescu”

„Suceava culturală, rivalizând cu Cernăuţii prin societatea <Armonia>, ne-a dăruit o întreagă săptămână dedicată lui Ciprian Porumbescu...

Duminică a avut loc în sala festivă din Casa Naţională concursul pentru bustul lui Ciprian Porumbescu. Din cele 4 busturi (prezentate de d-nii Gh. Bilan, Dumitrescu - Leorda, I. Simionescu şi Ioan Cârdei) juriul s’a pronunţat pentru bustul prezentat de d-l prof. Ioan Cârdei, realizare cu adevărat vrednică de a fi simbol pentru Ciprian Porumbescu, aducând nu numai o frapantă imagine a omului ce şi-o înaltă sinteză, plină de elan a artistului”.

„Făt-Frumos”, Suceava, Anul VIII, Martie - Prier 1933.