„Situaţie grea”
„Populaţia din sate nu găseşte de lucru şi deci nu are câştig. Fabricile de cherestea sunt închise şi în păduri nu se taie lemn. În acel mare sat, din aproape zece mii de locuitori, cam vre’o trei mii de oameni stau fără lucru. Acuma, vara, mai merge cum merge, dar la iarnă va fi grozav de greu.
Datoriile îi apasă pe toţi locuitorii deopotrivă. Aceia care nu au nimică, sau aproape nimică, sunt mai la adăpost, deoarece nici perceptorii sau portărelul nu au ce vinde, însă cei care au ceva avere şi mai au şi datorii, îşi pierd vitele şi tot avutul şi tot rămân datori.
Cea mai mare nevoie pentru un omul din aceste părţi este atunci când îi naşte nevasta un copil, sau când îi moare cineva din familie. Preoţii n’au primit lefurile de la Fondul Bisericesc pe cinci luni de zile din anul acesta, la fel şi cântăreţii bisericeşti. Aceşti slujbaşi ai altarului, pentru a putea trăi, cer taxe mari de la ţărani pentru botezuri, cununii şi înmormântări”.
„Cuvântul Ţărănimii”, Anul X, nr. 289, August 1931.
„Un fagure de piatră”
„Pe dinăuntru, muntele e un organism viu, în plină mişcare. Un fagure de piatră. Puşcăturile îl zguduie pînă-n temelii. Perforatoarele muşcă din stînca vîrtoasă. Capricioase, vinele de metal zvîcnesc în dreapta sau în stînga, dispar cîteodată şi oamenii le urmăresc mereu cu o aprigă îndîrjire. La Leşul Ursului se vorbeşte adesea despre personalitatea minerului. Ea se măsoară aici cu cea mai dreaptă măsură: cu greutatea şi strălucirea aramei”.
„Zori Noi”, Anul XXI, nr. 6110, Suceava, August 1967.