„Prepanaţia din Rădăuţi”
„După cum am audit dela oameni competenţi, în prepanaţia din Rădăuţi se vinde într’o vinere, care e diua iarmarocului săptămânal, rachiu în preţ de aproape 3000 florini şi când e prepanaţia în chef bun chiar până şi la 3500 florini. Dacă se consideră că afară de prepanaţie mai esistă încă şi-o mulţime de crâşmuţe şi prăvălii cu beuturi spirituoase, apoi ori şi cine îşi poate închipui cam câţi bani lasă poporul nostru într’o vinere în Rădăuţi pe rachiu”.
„Revista Politică”, Anul II, nr. 4, Suceava, Iulie 1887.
„Din Stulpicani”
„Pornind din Frasin, în susul râului Suha ce-şi mînă gălăgios apa spre rîul Moldova, după o călătorie pe jos de două ceasuri, ajungi în satul Stulpicani. Aşezat la confluenţa a trei pîraie - Negrileasa, Ostra şi Gemenea - Stulpicani este un sat de munte cu gospodării frumoase, cu oameni harnici şi pricepuţi în exploatările de pădure, cu feciori voinici şi fete harnice, care, vorba lui Creangă, <ştiu a învîrti hora, dar şi suveica>. Oamenii şi locurile au avut de suferit de pe urma trecutului vitreg. Neştiinţa de carte, bolile, nesiguranţa zilei de mîine întunecau gîndurile lucrătorilor de la pădure. Aceştia munceau cîte 16 ore pentru a-şi cîştiga o bucată de pîine. Forestierii erau chiorîţi de fumul din barăcile acoperite cu pămînt, iar spinările le erau roase de cetina pe care dormeau. În pădure ei lucrau cu unelte rudimentare irosindu-şi puterile”.
„Zori noi”, Anul XVIII, nr. 5162, Suceava, Iulie 1964.